România, exportator net de gaze pentru prima dată în 2024. Ce se întâmplă cu consumul intern

Într-un moment în care consumul intern a scăzut drastic și depozitele sunt pline, România devine pentru prima dată exportator net de gaze în acest an. Mai exact, țara noastră a marcat o zi de referință în domeniul gazelor naturale. Astfel a importat aproximativ 5,3 milioane de metri cubi de gaze din Bulgaria, asta în timp ce a exportat simultan 5,6 milioane de metri cubi către Ungaria, arată Profit.ro.

Unul dintre factorii importanți care stau la baza acestei schimbări este prăbușirea prețurilor pe piața internă, care au coborât sub 100 de lei/MWh. Această evoluție a determinat unul dintre principalii producători să reducă producția în ultimele zile, deși sursele din piață susțin că această decizie nu a fost luată de OMV Petrom, ci probabil de Romgaz.

Cu o producție internă care, în mod normal, se ridică la 24,7 milioane de metri cubi pe zi, România a înregistrat o scădere la 23,8 milioane de metri cubi în această săptămână. Cu toate acestea, odată cu majorarea exporturilor în Ungaria, producția internă și-a revenit la nivelul uzual, de 24,7 milioane de metri cubi.

Trebuie subliniat și faptul că, în același timp, companiile autohtone au continuat să extragă gaze din depozite într-un ritm constant, în timp ce cantitatea înmagazinată a crescut semnificativ, atingând 8,8 milioane de metri cubi. Această discrepanță între producție și înmagazinare arată clar excedentul de gaze de pe piața internă și necesitatea de a găsi piețe externe pentru a compensa.

Te-ar putea interesa și: Azerii de la SOCAR, gata să trimită 1 miliard de metri cubi de gaze anual către România, până în 2026

De ce a reușit România să devină exportator net de gaze?

Exportul de gaze în țări vecine precum Ungaria și Republica Moldova a devenit o strategie vitală pentru România, având în vedere condițiile actuale de pe piața internă. Creșterea exporturilor a fost motivată în mare parte de discrepanțele de prețuri între piețele regionale.

De exemplu, în timp ce prețurile pe piața românească erau de aproximativ 21,5 euro/MWh, în Ungaria ele se ridicau la 22,7 euro/MWh și în Austria, la 27 euro/MWh. Diferențele de preț au fost chiar mai mari pe piața spot intrazilnică, unde prețul mediu al gazului în România a fost de 20,6 euro/MWh, comparativ cu 27,85 euro/MWh în Austria.

Pe de altă parte, această schimbare în peisajul energetic al României este, de asemenea, un semnal al schimbărilor structurale din industrie. Estimările OMV Petrom privind scăderea cererii de gaze în România cu 16% în 2022 și cu 6% în 2023 subliniază necesitatea unei adaptări continue și a diversificării strategiilor în fața unui mediu energetic în schimbare rapidă.

Citește și: România a rămas cu depozitele de gaze pline pe jumătate la finalul iernii. Paradoxal, acest lucru va creşte facturile românilor cu 5-10%