Bolojan propune reformarea administrației locale. Dispecerate comune pentru poliție și plafonarea posturilor din primării

Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, a anunțat un pachet de reforme menite să modernizeze și să eficientizeze administrația publică locală. În viziunea sa, schimbările profunde nu trebuie să pornească doar de la centru, ci din fiecare județ, oraș și comună din România. Reforma propusă se structurează pe trei direcții principale: creșterea eficienței administrative, întărirea capacității de gestionare și dezvoltare la nivel local, precum și implementarea unor politici publice moderne, bazate pe descentralizare, digitalizare și simplificare birocratică.

Te-ar mai putea interesa și: Restructurare în Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern

„Norma poate fi împărţită între două, trei primării. Gândiţi-vă că şi în sectorul privat, contabili sau IT-işti deservesc mai multe companii. La fel ar trebui să fie şi în administraţia publică locală”, declară Bolojan, subliniind nevoia de colaborare între primăriile de mici dimensiuni.

Bolojan propune reformarea administrației locale. Dispecerate comune pentru poliție și plafonarea posturilor din primării

Una dintre primele măsuri concrete prezentate vizează evitarea suprapunerilor de atribuții între Poliția Națională și cea Locală. În acest sens, Bolojan propune organizarea unor dispecerate comune, care să permită o coordonare mai bună între cele două structuri de ordine publică.

„Astăzi, fiecare consiliu local stabileşte numărul de angajaţi şi salariile. Însă în multe cazuri, grila de salarizare este dusă aproape de salariul viceprimarului, chiar dacă primăriile respective nu îşi permit acest lucru”, spune Bolojan.

O altă măsură majoră, aflată în centrul direcției de „administrație mai eficientă”, este plafonarea numărului de angajați în administrația locală. Premierul propune stabilirea unui număr maxim de posturi în primării și consilii județene, în funcție de indicatori obiectivi precum numărul de locuitori, structura administrativă și complexitatea activităților desfășurate. La primării, criteriul esențial va fi populația, deoarece funcțiile administrative sunt similare de la o localitate la alta. În cazul consiliilor județene, grila poate fi rafinată în funcție de numărul de unități administrative, existența unui spital județean în subordine sau volumul de autorizații de construire gestionat de direcția arhitectului-șef.

„Stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localităţi a nivelului naţional, pe care nu o vor putea depăşi, dar vor putea să coboare dacă situaţia locală financiară impune acest lucru. Este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanţarea acestor localităţi cu sume importante şi atunci, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel naţional”, explică premierul.

Prin această abordare, se dorește eliminarea discrepanțelor nejustificate între instituții cu activități similare.

„A doua măsură vizează numărul de poliţişti locali, în sensul în care norma stabilită astăzi, un poliţist local la 1.000 de locuitori, să fie majorată”, declară Bolojan.

„Cât anume va fi această majorare, vom stabili în urma consultărilor cu primăriile reşedinţă de judeţ, unde avem cel mai mare număr de poliţişti locali din România”,mai spune el.

„Ţara nu se schimbă doar din Bucureşti. România se schimbă din fiecare judeţ, din fiecare reşedinţă de judeţ şi din toate oraşele şi comunele ţării noastre. Sunt trei direcţii importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O direcţie importantă este să avem mai multă eficienţă şi mai multă responsabilitate în administraţia publică locală.

A doua direcţie este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare în aşa fel încât primăriile din localităţile noastre să fie factori de dezvoltare comunităţilor, iar a treia direcţie ţine de componenta de politici publice, de descentralizare, de simplificare şi de digitalizare în aşa fel încât prin adoptarea acestor politici să avem o administraţie care are decizia cât mai aproape de cetăţeani, dar care lucrează într-o formulă simplificată şi digitalizată”,declară prim-ministrul.

Bolojan a dat exemplul unor primării sau consilii județene care, deși deservesc același număr de locuitori, funcționează cu efective de personal foarte diferite, fără ca acest lucru să aducă beneficii vizibile cetățenilor.

„Una din măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajaţi, deci stabilirea unui număr maxim care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel naţional.

Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcţii asemănătoare, iar pentru consiliile judeţene pot fi indicatorii rafinaţi, nu doar numărul de locuitori dintr-un judeţ, poate fi numărul de unităţi administrative sau dacă are un spital judeţean în subordine sau dacă nu are un consiliu judeţean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, două, trei persoane care să gestioneze această activitate sau în funcţie de numărul de autorizaţii de construire pe care direcţia arhitectului şef le eliberează pentru toate unităţile administrative”, explică Bolojan.

Scopul acestei plafonări este de a oferi un cadru flexibil și echilibrat, în care fiecare autoritate să-și organizeze resursele în funcție de nevoile reale ale comunității.

„De ce este nevoie de această măsură? Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine şi avem aceleaşi primării, deci o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi unde nu se vede niciun plus de servicii, un plus de capitate pe care cetăţenii respectivi să îl perceapă.

Avem consilii judeţene care au un număr de aproximativ 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici care au un număr de peste 200 de angajaţi şi nu s-a constatat că la cele cu număr redus sunt disfuncţionalităţi în activitate sau că nu îşi gestionează problemele”, mai spune premierul.

Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan, profesorul din Guvern. Îi pune pe bugetari să scoată foaia și pixul, dacă vor să-și păstreze serviciul