Critici dure din partea Consiliului Fiscal pentru măsurile fiscale și modul în care se fac reducerile de cheltuieli. Iată care sunt avertismentele transmise pentru neplata facturilor și cheltuirea discreționară din Fondul de Rezervă

Consiliul Fiscal, instituție în frunte cu Daniel Dăianu, critică dur legea privind măsurile fiscale și ordonanțele privind reducerile de cheltuieli publice, spunând că, deși ele sunt un prim pas către echitate și o reformă mai amplă, ele sunt insuficiente și sunt făcute intempestiv, netransparent, duc la neplăți de facturi ale proiectelor deja implementate, duc la cheltuirea arbitrară și discreționară a fondurilor publice, iar unele dintre ele vor afecta mersul economic al României în perioada următoare și vor face ajustarea fiscală mai dificilă în 2024, potrivit Economedia.

Consiliul Fiscal critică legea privind măsurile fiscale și ordonanțele privind reducerile de cheltuieli publice

Consiliul Fiscal susține că „este de înțeles demersul de a restrânge cheltuieli, de a utiliza mai bine banul public, având în vedere dimensiunea deficitului bugetar care se conturează în 2023”.

Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acțiunilor de corecți.

Instituția declară că noua ordonanță de reducere a cheltuielilor ce vizează bugetul din anul 2023 este, în fapt, o rectificare bugetară. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal susține că „este surprinzătoare motivarea publică a OUG nr. 90/2023 (ordonanța de reducere a cheltuielilor bugetare, n.r.) în sensul stopării unor cheltuieli excesive, necontrolabile”.

„Facem această afirmație întrucât cheltuielile ordonatorilor de credite sunt constrânse de alocările existente prin legea bugetului, inclusiv prin rectificări bugetare. Prin urmare, o rectificare bugetară propriu-zisă se putea face”, susține instituția.

Privind setul de măsuri fiscale, recent promulgate sub forma Legii nr. 296/2023, Consiliul susține că, oricât ar fi de controversat, este un pas în direcția bună privind realizarea unui regim fiscal echitabil prin eliminarea de exceptări și portițe, combaterea evaziunii fiscale; el ar putea aduce venituri fiscale suplimentare între 0,9-1,4% din PIB în 2024.

„Dar este cale lungă încă până la un deficit bugetar sub 3% din PIB în mod durabil”, arată instituția.

Te-ar putea interesa și: Dăianu: Deficitul a săltat considerabil din august în septembrie, la 7%. O corecţie nu poate fi făcută „fără durere”

De asemenea, Consiliul Fiscal pledează pentru măsuri care să respecte reguli fiscale, să țină cont de criterii de transparență și bune practici. Mai exact, Consiliul critică implementarea măsurilor prin derogare de la regula din Codul Fiscal care oferea un termen de minimum 6 luni între momentul publicării în Monitorul Oficial al României și momentul producerii efectelor.

Mai mult de atât, potrivit instituției, prevederile care permit mutarea creditelor bugetare de la investiții la cheltuieli curente anulează regulile privind rectificările bugetare și accentuează arbitrariul privind utilizarea resurselor publice și discreționarismul în alocarea acestora.

Din perspectivă macroeconomică, Consiliul Fiscal susține că este foarte probabilă o generare de arierate la nivelul execuției bugetare cash, ceea ce poate reduce creșterea economică mai mult. În plus instituția critică neprimirea facturilor pentru cheltuieli de investiții deja realizate, neplata facturilor deja primite și rerutarea acestor sume către cheltuieli curente, afirmând că acestea vor afecta mersul economic al României în perioada următoare și vor face ajustarea fiscală mai dificilă în 2024.

Consiliul Fiscal mai afirmă că utilizarea Fondului de Rezervă al Guvernului, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează „un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”.

Consiliul susține că realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situația este foarte dificilă și este nevoie de măsuri urgente de restricționare a cheltuielilor. Instituția precizează că, având în vedere cadrul instituțional-legislativ și faptul că Ordonanțele Guvernului trebuie aprobate de Parlament, nu este exclus ca o rectificare propriu-zisă să trebuiască să fie adoptată înainte de finalul anului 2023.

Consiliul Fiscal transmite că în România avem „o negare a realității”.

„Nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă, caeteris paribus, reducere de venituri – este o reducere a absorbției interne de bunuri și servicii. Iar corecția nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale și nefiscale; a crede că se poate obține ajustarea prin taxa prin inflație, în condițiile date, este o fantezie. CF a subliniat acest aspect în mod repetat”, menționează instituția.

Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine ar fi un câștig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcție este nesemnificativ până acum, afirmă instituția.

Potrivit Consiliul Fiscal, eliminarea exceptărilor și regândirea regimului fiscal (apropos de microîntreprinderi și PFA, etc.) fac parte din lupta contra evaziunii și optimizărilor fiscale, dar „s-a avansat încă puțin, timid, din acest punct de vedere – probabil și din cauza împotrivirii grupurilor de interese”.

CF reiterează importanța unor analize de eficiență a cheltuielilor publice, așa-numite spending reviews, care să ajute consolidarea bugetară în ansamblu. În acest an trebuie să fie efectuate asemenea analize pe sănătate și educație (ele sunt prevăzute și în PNRR). CF consideră că ar trebui să fie făcută o analiză de eficiență pe funcționarea statului, a administrației publice centrale și locale. Spending reviews fac parte din setul de bune practici promovate de OCDE.

Consiliul Fiscal mai subliniază că „avem nevoie de construcții bugetare realiste, de crearea de spațiu fiscal, fiindcă șocurile viitoare (legate de schimbările climatice, tranziția energetică, nevoia de apărare într-un mediu internațional tot mai complicat, adesea ostil) vor pune presiuni mari pe buget”.

„Este de repetat că reforma pensiilor și a salarizării pun presiune suplimentară pe bugetul public și, implicit, pe consolidarea bugetară”, mai prezintă instituția.

În concluzie, instituția afirmă că corecția bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, mai probabilă fiind finalizarea corecției bugetare în 2026.

Consiliul Fiscal apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecției pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale, potrivit sursei.

Vezi și: Situație fără precedent provocată de eliminarea plăților cash. Economistul Daniel Dăianu: „Când vezi milioane de lei la sacoșă…ălea sunt hoții, nu tranzacții”