Ce se va întâmpla după expirarea plafonării la energie electrică și gaze. Previziunile lui Dumitru Chisăliță: „Există riscul ca furnizorii să nu poată asigura resursele necesare la prețuri plafonate”

Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze a fost o măsură luată de Guvern în perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025, în scopul de a reduce impactul cauzat de creșterea prețurilor la energie din ultima perioadă.

În momentul de față, Guvernul caută măsuri pentru menținerea plafoanelor la consumatorii de energie electrică și gaze naturale.

„Cu certitudine, Guvernul României va lua măsuri astfel încât zona de plafonare către consumatori și către economie să fie menținută”, a dat asigurări premierul Marcel Ciolacu, adăugând că „vom încerca să acoperim tot anul”.

Riscurile prelungirii plafonării prețurilor le energie electrică și gaze

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat, la DCNews TV, că prelungirea plafonării prețurilor ar putea crea haos pe piața de energie electrică și gaze, scrie dcbusiness.ro

Specialistul a explicat că prelungirea plafonării prețurilor ar putea să creeze instabilitate pe piață, generând riscuri suplimentare atât pentru consumatori și furnizori, cât și pentru statul român.

Citeste si PPC România aduce schimbări în facturarea energiei. Ce trebuie să știe consumatorii

„În momentul în care legislația este neclară sau întârzie, furnizorii și producătorii intră în panică. Aceștia ar putea să caute soluții în afara țării pentru a-și asigura resursele, ceea ce poate genera efecte grave, inclusiv creșteri de prețuri și pierderi pentru bugetul de stat. (…) Dacă nu se stabilește clar ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025, există riscul ca furnizorii să nu poată asigura resursele necesare la prețuri plafonate, deoarece contractele comerciale vor fi deja încheiate la prețurile pieței”, a declarat expertul potrivit sursei menționate anterior.

Dumitru Chisăliță: „Este nevoie de o politică economică bazată pe eficiență și transparență, nu pe populism și măsuri temporare”

Dumitru Chisăliță este de părere că singura soluție este adoptarea unor măsuri pragmatice pentru a asigura o tranziție lină către liberalizarea pieței energiei. El a atras atenția că măsurile administrative bruște ar putea genera instabilitate și costuri suplimentare.

„Trebuie să înțelegem că prețurile mici nu pot exista fără costuri mici. Este nevoie de o politică economică bazată pe eficiență și transparență, nu pe populism și măsuri temporare”, a  mai spus Chisăliță.

Citeste si Sebastian Burduja explică de ce plătim mult pentru energia importată: ”Mitul că România e mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani”

În această iarnă, România are 3,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozite, aproape dublu față de anii trecuți. Chisăliță spune că o utilizare eficientă și frecventă a stocurilor contribuie la scăderea costurilor unitare, iar acest lucru are ca principală consecință tarife mai mici pentru populație.

„Cu cât avem o rotație mai mare a resurselor, cu atât costurile sunt mai mici, iar acest lucru înseamnă prețuri mai mici pentru consumatori. Este un exemplu clar al modului în care gestionarea eficientă a stocurilor poate aduce beneficii directe populației”, a declarat Chisăliță.