Noi reguli fiscale pentru România. Viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea: „Reformarea cadrului actual de guvernanţă economică ar trebui să asigure atât sustenabilitatea finanţelor publice”

Viceguvernatorul BNR Leonardo Badea consideră că, la momentul actual, se va reconfirma nevoia ca politicile fiscale să contribuie la stabilitatea macro-financiară şi să sprijine politica monetară în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei, susţinând totodată creşterea economică şi oferind suficient spaţiu fiscal pentru investiţiile strategice, în special în domeniile economice cheie.

Viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, despre noile măsuri fiscale

”În peisajul economic al ultimilor ani, marcat de niveluri din ce în ce mai ridicate ale datoriilor guvernamentale ale statelor membre, dar şi de necesităţi sporite de finanţare a serviciilor publice, reformarea cadrului actual de guvernanţă economică ar trebui să asigure atât sustenabilitatea finanţelor publice, cât şi posibilitatea finanţării necesare dezvoltării economice, în special în perioadele atât de complicate pe care le traversăm”, spune Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator BNR.

Unul dintre principalele subiecte aflate în prezent pe agenda europeană vizează revizuirea actualului cadru de guvernanţă economică, având ca element central Pactul de stabilitate şi creştere. Ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, Comisia Europeană şi-a publicat în noiembrie 2022 orientările pentru reformarea cadrului actual de guvernanţă economică, iar în aprilie 2023 a prezentat noul pachet de propuneri legislative, luând în considerare abordarea deficienţelor normelor actuale, dar şi lecţiile învăţate din multiplele crize cu care statele membre s-au confruntat în ultimii ani.

Rata șomajului în UE, scădere în luna martie până la 6%. Cum se prezintă situația în România

Rata șomajului în UE a scăzut în martie, ajungând la 6%. Care este situația din România.

Ce impact va avea noua lege a salarizării asupra salariilor de la stat. Ministrul Muncii anunță care sunt categoriile de…

Noua lege a salarizării ar putea intra în vigoare începând din anul 2025. Ministrul Muncii anunță cine sunt bugetarii care vor primi salarii mai mari.

De asemenea, la finele lunii noiembrie 2023, prin prezentarea pachetului de toamnă pentru politica economică, care are la bază Previziunile economice de toamnă 2023, Comisia Europeană a lansat Semestrul European 2024. Astfel, dezbaterile privind reforma cadrului de guvernanţă economică traversează o perioadă de tranziţie către viitorul set de norme juridice care vor stabili noile reguli fiscal-bugetare la nivel european.

Ai mai putea citi și: Incredibil! Cum a ajuns un tânăr să câștige 10.000 de lire sterline pe lună ca zidar

Reforma se axează cu precădere pe trei propuneri legislative, care au în vedere în principal:

• braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, vizând o coordonare cât mai eficientă a politicilor economice şi supravegherea bugetară multilaterală,
• componenta corectivă a Pactului, prin clarificarea procedurii de deficit excesiv,
• cerinţele cu privire la cadrele bugetare ale statelor membre.

”Noul cadru de supraveghere fiscal-bugetară îşi propune astfel consolidarea sustenabilităţii datoriilor publice ale statelor membre, dar şi pregătirea acestora pentru viitoarele provocări generate de tranziţia verde şi de cea digitală sau de nevoia de creştere a competitivităţii la nivel european. Totodată, noile propuneri de revizuire a cadrului de guvernanţă la nivel european au în vedere simplificarea acestuia, o orientare mai accentuată către planuri naţionale pe termen mediu care să integreze reforme structurale şi investiţii de anvergură în domenii economice cheie, dar şi un nivel mai crescut de asumare şi de respectare a regulilor de către statele membre, conferind în acelaşi timp acestora o marjă mai mare de manevră privind mecanismele de ajustare bugetară

”, adaugă Leonardo Badea.

Obiectivele acestei reforme a cadrului de guvernanţă economică sunt strâns legate de aspecte precum stabilitatea finanţelor publice, sustenabilitatea datoriilor guvernamentale, consolidarea creşterii economice, evitarea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice existente şi prevenirea apariţiei altora noi, coordonarea economică eficientă şi convergenţa politicilor macroeconomice.

Dezbaterile privind reforma guvernanţei economice europene au loc în diverse foruri, de exemplu în cadrul Consiliului ECOFIN, în cadrul Comitetului Economic şi Financiar sau în cadrul Eurogrupului pentru problematici care privesc îndeosebi zona euro, şi vizează o serie de aspecte precum:

• menţinerea valorilor de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi, respectiv, de 60% din PIB pentru datoria publică;
• potenţială aplicare diferenţiată a regulilor bugetare de către statele membre, în funcţie de provocările cu care se confruntă acestea din perspectiva datoriilor publice (pe baza unei analize a Comisiei Europene privind sustenabilitatea datoriilor publice);
• reorientarea pe termen mediu şi lung, prin instituirea, pe de o parte, a unui angajament al statelor membre de a respecta planuri structurale fiscal-bugetare pe termen mediu, iar pe de altă parte, printr-o monitorizare atentă a acestor planuri;
• implementarea unor mecanisme eficiente privind punerea în aplicare a noilor reguli;
• revizuirea sistemului de sancţiuni (financiare, reputaţionale ş.a.), consolidarea rolului reformelor şi al investiţiilor (în special a celor legate de dubla tranziţie ecologică şi digitală) şi, nu în ultimul rând, menţinerea procedurii de deficit excesiv şi a regulilor pentru activarea/dezactivarea acesteia.

”România face obiectul procedurii de deficit excesiv, din aprilie 2020, ca urmare a depăşirii pragului de 3% din PIB prevăzut de Pactul de Stabilitate şi Creştere. Potrivit actualelor reglementări la nivel european, corectarea deficitului excesiv trebuie să ţină seama de poziţia economică şi bugetară a statului în cauză şi ar trebui, în mod normal, să se încheie în anul următor identificării acestuia, cu excepţia situaţiei în care există circumstanţe speciale. În România, au existat la momentul respectiv astfel de circumstanţe speciale, în contextul unui nivel foarte ridicat de incertitudine asociat pandemiei Covid-19”, afirmă Leonardo Badea.

Poți citi: Ce cheltuieli vor fi mai mari în 2024. Ministrul Boloș: „Actualizarea cu prețul de consum este prevăzută de lege”