România are un deficit major de forță de muncă, peste media UE. Cristian Popa, BNR: Demografia nu ne este favorabilă

Cel mai recent raport al BNR arată că, deși există semne de îmbunătățire, deficitul de forță de muncă rămâne o provocare majoră, potrivit Libertatea.

Cristian Popa subliniază, pe baza concluziilor raportului, că acest fenomen este evidențiat atât de sondaje, cât și de indicatorii care arată tensionarea pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat o problemă critică.

„Acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf: cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare, dar persistă și în IT&C, științe, inginerie și sănătate”, a precizat Cristian Popa, într-o postare pe rețeaua LinkedIn.

Citește și: Cum ajung angajații cu salariul mare să câștige atât de mulți bani. Secretul dovedit științific care te ajută în carieră

El mai consideră că piața muncii, în mod paradoxal, este, în același timp, „relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante”.

„Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puțin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională”, a mai adăugat acesta.

Analiza BNR arată că:

„Provocările actuale ale pieței muncii, conturate în contextul celei de-a patra revoluții industriale – aflată în plină desfășurare -, gravitează în jurul integrării noilor tehnologii bazate pe inteligența artificială, manipulării bazelor mari de date, robotizării și automatizării procesului de producție. Resursa umană este din ce în ce mai căutată pentru înzestrări necesare unor activități care solicită mai mult decât competențele elementare”.

În acest context, Banca Centrală subliniază importanța soluționării problemelor structurale identificate, în special cele legate de calitatea sistemului educațional și de migrarea forței de muncă înalt calificate. Obiectivul este formarea și menținerea unei baze de candidați reziliente, capabile să răspundă provocărilor actuale, cu efecte asupra majorității indicatorilor macroeconomici, de la potențialul de creștere și competitivitate până la stabilitatea prețurilor.

Ponderea persoanelor vârstnice din România a urcat în 2024

Potrivit cercetării, îmbătrânirea populației și modificările în structura pe grupe de vârstă influențează direct oferta de forță de muncă pe termen mediu și lung. În România, numărul persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani a crescut constant din 2013, ajungând să se majoreze cu aproape 17% până în 2024.

Astfel, în 2024, ponderea vârstnicilor a ajuns la 20% din totalul populației, comparativ cu 16,3% în 2013, iar vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani, față de 40,5 ani în 2013.

Deși declinul populației totale s-a oprit în ultimii ani, proiecțiile demografice Eurostat indică o scădere de aproape 10% până în 2035, se arată în raport.

„Demografia nu ne este favorabilă: ponderea persoanelor vârstnice a urcat la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani (era 40,5 ani în 2013), iar populația totală e proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035. Surprinzător, nu întinerim. Iar îmbătrânirea populației influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung”, a mai susținut Cristian Popa.

Fenomenul migrației s-a temperat în ultimii ani

Revenind la migrație, după mai bine de două decenii de migrație net negativă, România a trecut pe plus în 2022-2023, a precizat oficialul BNR.

„Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar în 2023 România a avut circa 324.000 de imigranți (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea și menținerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 și revenirea unei părți a diasporei după pandemie”, a explicat el.

A crescut numărul imigranților

De asemenea, Cristian Popa a precizat că creșterea numărului de imigranți se datorează în special lucrătorilor proveniți din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE, în general muncitori necalificați din țări în curs de dezvoltare sau refugiați din Ucraina, și mai puțin celor din Uniunea Europeană. În același timp, emigrarea afectează în special lucrătorii calificați.

„Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă (apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile și condițiile de trai sunt atractive), dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea, însă chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative”, a conchis acesta.

Citește și: Lanțul olandez de magazine care pregătește un val de deschideri în România. Se fac angajări în mai multe orașe