- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

România, pe primul loc la cultivare în Uniunea Europeană la porumb pentru boabe! Producția nu reflectă același lucru!

30 Oct, 18:41 • Oprea Alina
La momentul actual, România se află pe primul loc în ceea ce privește cultivarea cu porumb pentru boabe, însă producția lasă de dorit. Suprafețele cultivate sunt cele mai numeroase în cazul României pe teritoriul Uniunii Europene!
România, pe primul loc la cultivare în Uniunea Europeană la porumb pentru boabe! Producția nu reflectă același lucru!

Directoarea adjunctă a Asociaţiei Producătorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), Cristina Cionga, a declarat faătul că România se plasează pe primul loc în ceea ce privește cultivarea cu porumb pentru boabe, însă producția schimbă lucrurile și nu mai reflectă aceeași situație.

Avem o suprafaţă arabilă mare în România şi o suprafaţă extrem de avantajoasă pe cap de locuitor. Suntem pe locul patru în Uniunea Europeană. Ce facem cu producţia? Aş vrea să ne uităm un pic la sectorul biocombustibililor, pentru că teoretic ar fi un sector cu mare potenţial. Vorbim despre energie verde, despre energie regenerabilă. Avem o producţie agricolă de cereale şi oleaginoase considerabilă, fiind vorba despre un sector care să ne ajute să valorificăm producţia şi să creăm valoarea adăugată. M-am oprit la unul dintre sectoarele pe care le ştiu cel mai bine, adică porumbul şi m-am uitat puţin la cum stă România în Uniunea Europeană.

Dacă ne uităm la suprafeţele cultivate cu porumb pentru boabe în Uniunea Europeană, România este prima. În ceea ce priveşte producţia, lucrurile se schimbă în primul rând pentru că România este un caz unic în Uniunea Europeană. Peste 20% din sămânţa utilizată este sămânţă salvată, adică sămânţă cu productivitate cu potenţial scăzut. Deci, din totalul producţiei, o bună parte se generează cu utilizarea acestui tip de sămânţă cu potenţial modest, adică 508.000 hectare. În anul 2022, avem aproape două milioane de hectare cultivate cu sămânţa de productivitate mare şi peste jumătate de milion de hectare cu sămânţă cu productivitate redusă.”, a declarat Directoarea adjunctă a Asociaţiei Producătorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), Cristina Cionga, potrivut bugetul.ro

Vezi și: Adrian Porumboiu, eliminarea facilităților pentru angajați va provoca un nou exod al forței de muncă „Domnul prim-ministru taie de unde trebuie, dar lasă sectorul privat să trăiască”

Diferențe enorme de calitate a producției de porumb!

Aceasta a fost întrebată dacă în România sunt producători locali de sămânță certificată, iar Cionga și-a adus aminte de Institutul de Cercetare Fundulea, Institutul Porumbeni din Republica Moldova sau Institutul din Turda.

„România, într-adevăr, are suprafeţe mari cu cereale şi oleaginoase. Întrebarea este ce facem cu ele? Care ar fi opţiunile către care am putea să ne îndreptăm pentru a crea valoare pe lanţ şi de ce nu pentru a scăpa din această stare de sărăcie? În primul rând, ar trebui să spun că Uniunea Europeană este un importator net de porumb, un lucru nu chiar cunoscut. România este un mare producător, un mare exportator. Într-un an normal exportă cam jumătate din ceea ce produce… Noi avem un consum intern de vreo 7 milioane de tone pentru tot ce înseamnă consum furajer, uman şi procesare, iar diferenţa se exportă, într-un an normal.

Producție porumb
Producție porumb

În 2022, România a avut un an extrem de modest, pe fondul acelei secete nefericite. România, care în general este a doua în Uniunea Europeană ca producţie totală, a coborât sub Polonia. Prima, în general, este Franţa ca producţie totală, a doua este România şi a treia este Polonia. Anul trecut am coborât la 7,2 milioane tone cu această suprafaţă uriaşă pe care o avem, de aproximativ 2,4 milioane de hectare. Prin urmare, uitaţi-vă cum stă România în 2022 care a avut doar 3 tone la hectar.”, e evidențiat Cristina Cionga, potrivit sursei citate.

Cultura de rapiță, în creștere!

Cultura de rapița este într-o continuă creștere, pentru că România are suprafețele în creștere, conform celor prezentate de către specialista Asociației de Profil.

„În toamna trecută, în România s-a însămânţat o suprafaţă foarte mare cu rapiţă. Estimările neoficiale, ale industriei, vorbesc de 650.000 de hectare. Datele de la minister (Ministerul Agriculturii, n.r.) sunt mai modeste. În orice caz, vorbim despre un sector în creştere, pentru că este un „cash crop”, este o cultură care generează profit, iar anul trecut ştim că preţurile au fost foarte mari. Însă într-adevăr, şi această cultură este foarte vulnerabilă, dependentă de condiţiile climatice. La rapiţă, în general, producţia este mai volatilă, pentru că depinde foarte mult de cantitatea de precipitaţii, fiind o cultură care, în general, nu se practică în regim irigat.”, a adăugat Cristina Cionga, potrivit celor de la agerpres.

Vezi și: Porumbul fiert, un adevărat pericol pentru sănătate. Avertismentul lansat de un medic infecționist