Vrei să îți modifici apartamentul în 2023? Poți răspunde în fața legii dacă nu te consulți cu vecinii și administratorul blocului

Persoanele care vor să își renoveze apartamentul trebuie să fie foarte atente la niște aspecte importante. În contextul în care efectele unui potențial dezastru provocat de cutremure trebuie atenuate, sunt luate măsuri de intervenție la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție în cazul seismelor, potrivit dcnews.ro.

Proprietarii care vor să dărâme sau să construiască pereți în apartamentul lor, trebuie să ceară, mai întâi de toate, sfatul unui specialist. Unul dintre cele mai mari riscuri este reprezentat de faptul că unii pereți pot fi structurali, iar modificarea lor afectează întreaga structură de rezistență a blocului.

Dacă vecinii fac o sesizare în acest sens la primărie, proprietarii sunt pasibili să primească amendă. Totodată, cei care vor să vândă apartamentul recompartimentat fără aviz, nu îi vor mai putea face cadastrul.

Lucrările de construcții pot fi lucrări de construire, reconstuire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora.

Citește și: Cum arată apartamentul de 800.000 de dolari deţinut de Volodimir Zelenski în Crimeea. Ruşii vor să-l naţionalizeze FOTO

Consultă Legislația înainte de a-ți modifica apartamentul

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor sunt actele normative care reglementează lucrările de construcții dintr-un apartament.

Legea cu privire la reducerea riscului seismic al clădirilor prevede că:

Proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie decât cea de locuință, situate la parterul şi, după caz, la subsolul şi/sau la alte niveluri ale clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, cu peste P+3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20g, au obligaţia să acţioneze proporţional, în solidar cu proprietarii locuinţelor şi cu asociaţia de proprietari, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri, în termen de 2 ani de la data primirii notificării prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. g).

Art. 5. – Pentru clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociaţiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare clădiri, precum şi conducătorii instituţiilor publice şi deţinătorii cu orice titlu de clădiri de interes şi utilitate publică vor proceda, în realizarea obligaţiilor care le revin conform legii civile şi calităţii în construcţii, pentru punerea în aplicare a soluției de intervenție prevăzute la art. 7 alin. (2), astfel:

a) realizarea proiectării lucrărilor de intervenţii de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori
tehnici atestaţi, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;

b) începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii de către persoane juridice care au responsabili tehnici cu execuţia autorizați, în termen de 2 ani de la data recepției proiectului tehnic de execuție a lucrărilor de intervenţii în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a clădirii existente la minimul acceptat conform P100-3 în vigoare la data recepției proiectului tehnic.

Citește și: Vrei să îți scoți apartamentul la închiriat? Află ce îți poate face ANAF-ul dacă iei banii „la negru”

Ce modificări poți face fără autorizație

Nu toate modificările pe care vrei să le faci trebuie să fie aprobate de autorități. Printre acestea se numără:

• lucrările care nu modifică structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora;
• reparații la împrejurimi, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate;
• reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei;
• reparații și înlocuiri de sobe de încălzit;
• zugrăveli și vopsitorii interioare;
• zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elemenrele de fațadă și culorile clădirilor.