Bolojan, la inaugurarea Centrului cardiovascular din Târgu Mureș: „Din PNRR am pierdut ani, dar trebuie să învățăm lecțiile”

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni, la Târgu Mureș, cu ocazia inaugurării noului Centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, că finalul programului PNRR reprezintă un moment din care România trebuie să învețe mai multe lecții, în special în ceea ce privește modul în care sunt gestionate marile proiecte de investiții publice.

Bolojan a subliniat că inaugurarea centrului cardiovascular reprezintă, pe de o parte, un moment important pentru medicina românească, iar pe de altă parte, coincide cu închiderea programului PNRR, ultima zi de implementare fiind luni. Centrul de la Târgu Mureș se numără printre proiectele din domeniul sănătății finanțate cu fonduri europene prin acest program.

Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan: Peste 2.000 de investiții PNRR au fost recepționate în august. Proiectele nefinalizate vor fi continuate pe bani locali

Bolojan, la inaugurarea Centrului cardiovascular din Târgu Mureș: „Din PNRR am pierdut ani, dar trebuie să învățăm lecțiile”

Premierul interimar a atras atenția asupra reducerii semnificative a fondurilor alocate inițial sănătății prin PNRR. România a pornit cu un buget de peste două miliarde de euro pentru domeniul sănătății, însă, în urma unor reduceri succesive ale programului, suma disponibilă a ajuns la puțin peste un miliard de euro. Potrivit lui Bolojan, banii nu au fost pierduți, ci au fost redirecționați către alte domenii în care puteau fi utilizați, însă această reașezare a finanțărilor a avut consecințe asupra numărului de proiecte care au putut fi finalizate prin PNRR.

Un exemplu relevant îl reprezintă proiectele de construire sau modernizare a spitalelor. După reașezarea PNRR din 2023, România a ajuns de la un plan inițial care viza 19 spitale la situația în care, prin acest program, au fost practic finalizate sau urmează să fie finalizate opt proiecte. Celelalte proiecte nu au dispărut, însă au fost transferate către alte surse de finanțare, fie prin fondurile europene de coeziune, fie prin bugetele naționale.

În opinia lui Bolojan, această situație evidențiază existența unor întârzieri importante în implementarea proiectelor. El a vorbit despre „ani pierduți”, explicând că întârzierile nu sunt doar o problemă administrativă sau financiară, ci au efecte directe asupra pacienților și personalului medical. Atunci când un proiect de infrastructură medicală nu este finalizat la timp, pacienții din întreaga țară așteaptă mai mult pentru a beneficia de condiții moderne de tratament, iar medicii și ceilalți profesioniști din sănătate continuă să lucreze în spații care nu oferă întotdeauna condițiile necesare.

Premierul consideră că una dintre principalele lecții ale PNRR este necesitatea ca autoritățile să ia decizii strategice într-un timp cât mai scurt. În cazul proiectelor mari, întârzierile administrative pot duce la pierderea unor oportunități de finanțare sau la necesitatea mutării proiectelor către alte surse de bani.

Bolojan a indicat în special necesitatea simplificării procedurilor de achiziție publică și a procedurilor de autorizare, astfel încât proiectele de infrastructură să poată avansa mai rapid. În același timp, el a subliniat importanța existenței unor profesioniști care să administreze astfel de proiecte, considerând că managementul eficient este esențial pentru respectarea termenelor și utilizarea banilor disponibili.

Un alt element considerat important de premier este colaborarea dintre administrația centrală și autoritățile locale. Bolojan susține că acolo unde au existat parteneriate eficiente între instituțiile centrale și administrațiile locale, proiectele au avut rezultate mai bune. În schimb, acolo unde deciziile au fost întârziate sau colaborarea nu a funcționat suficient de bine, proiectele nu au putut fi finalizate în intervalul prevăzut de PNRR și vor necesita alte surse de finanțare în anii următori.

Premierul a mai explicat că, în ultimele etape ale PNRR, autoritățile au făcut un efort intens pentru deblocarea proiectelor care riscau să nu fie finalizate la timp. El a spus că „s-a tras tare pe ultima sută de metri”, fiind deblocate finanțări, reașezate linii de credite și depășite o serie de probleme birocratice. Bolojan le-a mulțumit celor implicați în aceste demersuri, apreciind că eforturile lor au permis finalizarea unor investiții înainte de închiderea programului.

În acest context, inaugurarea Centrului chirurgical cardiovascular de la Târgu Mureș este prezentată ca un exemplu concret al unei investiții europene care a ajuns la final și care va putea fi folosită pentru tratarea pacienților. Premierul a participat la inaugurare și pentru a transmite un mesaj de apreciere față de rolul pe care Târgu Mureș îl are în medicina românească.

Bolojan a vorbit în termeni elogioși despre școala de medicină din Târgu Mureș, amintind că de-a lungul anilor aici au fost pregătiți mii de studenți, care ulterior au ajuns să trateze pacienți în spitale din întreaga țară. El consideră că această tradiție medicală contribuie semnificativ la sistemul de sănătate din România și reprezintă unul dintre motivele pentru care noul centru are o importanță deosebită.

Premierul interimar a evidențiat și rolul elitei medicale din Târgu Mureș, despre care a spus că reprezintă unul dintre punctele de referință ale medicinei românești. În special pentru pacienții din Transilvania care se confruntă cu probleme medicale grave, Târgu Mureș reprezintă un centru în care pot găsi servicii medicale de înaltă calitate și specialiști cu experiență.

În același timp, Bolojan a transmis că prezența sa la inaugurare este și un semn de respect pentru comunitatea locală din Târgu Mureș, pe care a descris-o drept o comunitate importantă, multietnică și multiconfesională. Astfel, discursul premierului a combinat mesajul privind importanța investiției în infrastructura medicală cu unul de apreciere pentru tradiția universitară și medicală a orașului.