BNS critică subvențiile pentru companiile energo-intensive și cere explicații pentru prețurile ridicate la energie

Blocul Național Sindical (BNS) critică intenția autorităților de a introduce o schemă de ajutor de stat pentru reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele energo-intensive expuse comerțului internațional, susținând că măsura riscă să trateze efectele crizei energetice fără să rezolve cauzele prețurilor ridicate. Reprezentanții organizației au avizat nefavorabil propunerea legislativă în cadrul Consiliului Economic și Social (CES) și avertizează că sprijinul financiar ar putea fi suportat, direct sau indirect, tot de contribuabili.

Te-ar mai putea interesa și: BNS cere revizuirea Constituției după instituirea stării de alertă: „Guvernul nu trebuie să aibă prerogative nelimitate”

BNS critică subvențiile pentru companiile energo-intensive și cere explicații pentru prețurile ridicate la energie

Potrivit BNS, înainte de acordarea unor noi subvenții, autoritățile ar trebui să explice de ce România continuă să înregistreze prețuri ridicate la energie, să investigheze modul de formare a acestora și să accelereze investițiile în capacități de producție, rețele și stocare. Sindicaliștii consideră că o schemă temporară de sprijin nu poate înlocui măsurile structurale necesare pentru reducerea costurilor și pentru asigurarea unei piețe energetice funcționale și transparente.

În comunicatul transmis joi, organizația susține că proiectul legislativ destinat sprijinirii companiilor energo-intensive nu clarifică motivele pentru care prețurile au ajuns la niveluri ridicate și nu oferă garanții că intervenția va determina o reducere reală și durabilă a costurilor. În opinia BNS, fără mecanisme eficiente de control, subvențiile ar putea diminua presiunea exercitată de companiile beneficiare asupra furnizorilor pentru obținerea unor oferte competitive. Sindicaliștii avertizează că banii publici nu ar trebui să acopere la nesfârșit costuri pe care autoritățile nu au reușit să le explice sau să le corecteze.

BNS afirmă că atrage atenția de peste un an asupra problemelor din sectorul energetic. În iulie 2025, după reliberalizarea pieței energiei, organizația a publicat un studiu în care a semnalat comportamente pe care le-a considerat speculative și erori de politică publică. Potrivit sindicaliștilor, concluziile studiului indicau necesitatea unor intervenții din partea Guvernului, a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și a instituțiilor de protecție a consumatorilor pentru a limita efectele scumpirilor. BNS susține că aceste avertismente nu au fost urmate de răspunsuri concrete din partea autorităților.

Ulterior, la 18 august 2026, organizația a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, în care a atras atenția asupra Legii nr. 171/2026. Potrivit BNS, actul normativ vizează, printre altele, achiziția de către Rezervele statului a unor cantități de gaze naturale la un preț pe care organizația îl consideră supraevaluat. Sindicaliștii susțin că o astfel de decizie ar putea avea efecte atât asupra prețurilor viitoare la gaze pe piața românească, cât și asupra costurilor energiei electrice pentru producătorii care utilizează gazul natural în procesul tehnologic.

În același context, BNS a cerut organizarea unei dezbateri în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru analizarea implicațiilor pe care aceste decizii le-ar putea avea asupra securității energetice a României. Organizația afirmă că solicitarea sa a rămas fără răspuns.

Sindicaliștii mai arată că, la 31 august 2026, au solicitat public convocarea de urgență a conducerii ANRE pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice. Potrivit BNS, nici acest demers nu a fost urmat de un răspuns public care să clarifice problemele semnalate.

La 8 septembrie 2026, organizația a cerut și constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei și gazelor. Comisia ar urma să analizeze impactul prețurilor ridicate asupra populației și companiilor, precum și mecanismele prin care se formează prețurile pe piață. BNS consideră că o astfel de investigație ar putea contribui la identificarea cauzelor costurilor ridicate și la stabilirea responsabilităților instituționale.

În ceea ce privește soluțiile pe termen lung, organizația subliniază că România dispune de resurse energetice diversificate și de capacități importante de producție, inclusiv hidroenergie, energie nucleară și surse regenerabile. Cu toate acestea, simpla existență a capacităților de producție nu garantează că energia este disponibilă în cantitatea și la momentul în care este necesară. Stocarea este esențială pentru valorificarea energiei regenerabile, echilibrarea sistemului energetic și gestionarea diferențelor dintre producție și consum.

Potrivit BNS, în lipsa unei infrastructuri suficiente de stocare, energia produsă în anumite intervale nu poate fi utilizată întotdeauna eficient pentru acoperirea cererii din alte momente. De aceea, sindicaliștii consideră prioritare accelerarea investițiilor în producție, rețele și stocare, eliminarea blocajelor administrative și asigurarea unui cadru de reglementare predictibil. În opinia lor, politica energetică nu poate fi construită pe o succesiune de scheme de subvenționare, ci trebuie să urmărească reducerea structurală a costurilor.

BNS invocă și diferențele dintre prețurile medii de pe piețele europene. Potrivit datelor prezentate de organizație, prețul mediu de referință pe piața spot din România a fost de 108,16 euro/MWh în 2025, comparativ cu 62,4 euro/MWh în Franța și 95,5 euro/MWh în Germania. Sindicaliștii consideră că aceste diferențe justifică o analiză detaliată a factorilor care influențează prețurile, printre care structura pieței, interconexiunile, disponibilitatea producției, costurile de echilibrare și condițiile de tranzacționare.

Totuși, diferențele de preț nu demonstrează, prin ele însele, existența unor practici speculative, iar BNS susține că este necesară o explicație transparentă din partea autorităților competente. Organizația cere clarificarea modului de funcționare a pieței înainte de adoptarea unor măsuri de sprijin finanțate din bani publici.

Sindicaliștii atrag atenția că efectele prețurilor ridicate la energie depășesc sfera marilor întreprinderi energo-intensive. Costurile energetice influențează cheltuielile de producție ale companiilor, prețurile bunurilor și serviciilor, competitivitatea economiei și puterea de cumpărare a populației. În timp ce anumite companii ar putea beneficia de compensarea unei părți din costurile cu energia, gospodăriile și întreprinderile mici nu au aceeași capacitate de negociere și nici acces automat la un mecanism similar de sprijin.