OMV Petrom şi-a majorat investiţiile cu 27%, la 6,6 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, fondurile fiind alocate unor proiecte precum Neptun Deep, producţia de combustibili sustenabili pentru aviaţie şi transporturi şi dezvoltarea capacităţilor de generare a energiei electrice din surse regenerabile, potrivit rezultatelor anunţate joi de companie şi transmise de Agerpres.
OMV Petrom a raportat un rezultat din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, de 5,8 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creştere cu 51% faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul contribuţiilor mai mari din toate segmentele de activitate, al preţurilor materiilor prime şi al marjelor de rafinare mai ridicate, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor din producţia de energie electrică.
„Cu pieţele energetice sub presiune, ne-am concentrat pe ceea ce contează cel mai mult: să asigurăm continuitatea aprovizionării cu energie şi să construim noi capacităţi”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
Compania a raportat totodată taxe şi dividende de peste 16 miliarde de lei în primele nouă luni, potrivit declaraţiei directorului general.
Pe segmentul Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare CCA, fără elemente speciale, a ajuns la 2,8 miliarde de lei, faţă de 1,8 miliarde de lei în intervalul similar din 2025. Evoluţia a reflectat marjele mai ridicate de rafinare în contextul crizei geopolitice şi volumele mai mari vândute, potrivit companiei.
Producţia de hidrocarburi a fost de 101.700 de barili echivalent petrol pe zi, în scădere cu 3% faţă de primele nouă luni din 2025, dar în linie cu aşteptările grupului. Rezultatele sondelor noi şi lucrările de reparaţii capitale au compensat parţial declinul natural al zăcămintelor şi efectele programării diferite a activităţilor de mentenanţă.
Costul de producţie s-a menţinut la un nivel similar celui din anul precedent, de 17,9 dolari pe baril echivalent petrol.
În segmentul Rafinare şi Marketing, marja de rafinare a OMV Petrom a crescut la 26,5 dolari pe baril, de la 10,9 dolari pe baril în primele nouă luni din 2025. Compania a explicat că evoluţia a fost determinată de preţurile ridicate ale mărfurilor, însă o parte din acest avantaj a fost diminuată de costurile mai mari pentru aprovizionarea cu ţiţei, logistică şi asigurări, pe fondul contextului geopolitic.
Rafinăria Petrobrazi a funcţionat la o capacitate de peste 98% în primele nouă luni ale anului, atingând 100% în trimestrul al treilea, potrivit declaraţiilor conducerii grupului. Tot la Petrobrazi, compania a pus în funcţiune o nouă unitate de aromatice şi a investit aproximativ 115 milioane de euro în modernizarea infrastructurii electrice.
Pe segmentul Gaze şi Energie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a urcat la 472 de milioane de lei, comparativ cu 13 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2025. Creşterea a fost determinată în principal de contribuţia mai bună a activităţii de producţie a energiei electrice.
Vânzările totale de gaze naturale au crescut cu 5%, la 36 TWh. Centrala electrică Brazi a produs 3,4 TWh în primele nouă luni, cu 10% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, în pofida unei perioade mai lungi de mentenanţă planificată. Producţia centralei a reprezentat 9% din producţia de energie electrică a României în intervalul analizat.
Unul dintre proiectele majore ale grupului, Neptun Deep, a avansat către etapa de producţie, estimată pentru prima jumătate a anului 2027. Potrivit companiei, au fost instalate componente ale platformei de producţie în ape de mică adâncime, au fost finalizate opt sonde şi a fost realizată conducta către ţărm.
Deşi nu au fost identificate volume semnificative de gaze naturale, rezultatele sondelor contribuie la o mai bună înţelegere a geologiei zonei. Grupul şi-a extins activitatea de explorare în Marea Neagră prin participarea la perimetrul Han Tervel, tranzacţie finalizată în iulie 2026.
Reţeaua regională de puncte de încărcare pentru vehicule electrice a ajuns la aproximativ 1.550 de unităţi, iar toate modulele destinate celor două proiecte de hidrogen verde de la Petrobrazi, cu o capacitate cumulată de 55 MW, au fost livrate.
Pe segmentul energiei regenerabile, grupul operează capacităţi nete de 100 MW şi are aproximativ 700 MW în construcţie. Evoluţia vine după începerea operării comerciale a trei proiecte din România şi demararea construcţiei proiectului Gabare din Bulgaria.
Compania a semnat şi un contract pentru construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii destinat parcului solar Işalniţa. Proiectul se adaugă primei investiţii de acest tip a grupului în Bulgaria, la Gabare.
Prin aceste proiecte, OMV Petrom urmăreşte să îşi extindă capacităţile de producţie a energiei şi să îşi diversifice activităţile, în paralel cu investiţiile în producţia de hidrocarburi şi rafinare.
Rezultatele din primele nouă luni reflectă creşterea profitului şi accelerarea investiţiilor, într-un context în care compania continuă să aloce capital atât proiectelor tradiţionale din petrol şi gaze, cât şi noilor capacităţi energetice.
Potrivit Christinei Verchere, grupul a înregistrat în perioada analizată un profit net de 4,1 miliarde de lei, investiţii de peste 6,6 miliarde de lei şi contribuţii sub formă de taxe şi dividende de peste 16 miliarde de lei.
Citește și: OMV Petrom și-a majorat rezultatul operațional cu 21% în primul semestru, la 3 mld. lei