Deloitte: piața globală a asigurărilor ar putea crește cu 150% până în 2035

Deloitte semnalează că segmentul asigurărilor de viață și sănătate (Life & Health) ar urma să crească în medie cu circa 3% anual până în 2035, când ar putea ajunge la aproximativ 4.800 miliarde de dolari, după un avans de 5% înregistrat în 2024, cel mai ridicat ritm din ultimul deceniu, susținut în principal de produsele cu componentă de economisire.

Deloitte arată că asigurările de sănătate sunt așteptate să depășească dinamica segmentului de viață, în contextul presiunii tot mai mari asupra sistemelor publice medicale și al creșterii costurilor de tratament.

Pe segmentul asigurărilor generale (Property & Casualty), piața globală s-a dublat în ultimele două decenii, până la aproximativ 2.400 miliarde de dolari la finalul anului trecut, și este estimat că își va continua expansiunea, cu o nouă dublare posibilă până în 2040.

Evoluția este susținută atât de creșterea expunerii la riscuri climatice și catastrofe naturale, cât și de amplificarea riscurilor comerciale, inclusiv atacuri cibernetice și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare.

Deloitte notează că ritmul de creștere va fi inegal între regiuni, cu o stabilizare în economiile dezvoltate și o accelerare în piețele emergente, unde expansiunea clasei de mijloc, digitalizarea și reformele sistemelor de protecție socială vor susține cererea de asigurări.

„Avansul rapid al pieței asigurărilor la nivel global reflectă o schimbare structurală a profilului de risc și a cererii pentru soluții de protecție”, a declarat Claudiu Ghiurluc, Partener Audit și Servicii Conexe, Deloitte România.

Potrivit acestuia, companiile din sector vor fi nevoite să investească în digitalizare, în modernizarea modelelor de distribuție și în dezvoltarea unor produse adaptate noilor tipologii de risc și cerințelor de reglementare tot mai stricte.

Studiul mai arată că îmbătrânirea populației va deveni un factor structural major, în condițiile în care până în 2030 una din șase persoane la nivel global va avea peste 60 de ani, ceea ce va crește cererea pentru produse de protecție și servicii medicale.

În paralel, extinderea clasei de mijloc globale la aproximativ 3,5 miliarde de persoane până în 2030 va accentua decalajele de protecție, în special în regiunile expuse la riscuri climatice ridicate și cu acces limitat la servicii financiare.

Deloitte subliniază și schimbările de comportament ale consumatorilor, în special în rândul generațiilor tinere, care manifestă o preferință mai mare pentru produse flexibile și personalizate, în detrimentul celor standardizate, pe fondul reducerii gradului de proprietate asupra activelor în unele piețe dezvoltate.

Totodată, transformarea mobilității urbane și extinderea serviciilor de tip car-sharing vor modifica semnificativ modelele de subscriere și evaluare a riscurilor în asigurările auto.

Tehnologiile emergente, inclusiv inteligența artificială, Internet of Things și dispozitivele wearable, vor avea un impact major asupra industriei, prin utilizarea datelor în timp real pentru evaluarea riscurilor și personalizarea produselor de asigurare.

Studiul atrage atenția și asupra presiunilor generate de schimbările climatice, estimând că impactul economic al acestora ar putea ajunge la 7–10% din PIB-ul global până în 2050, în scenarii de încălzire persistentă.

În acest context, colaborarea dintre sectorul public și cel privat va deveni esențială pentru reducerea decalajelor de protecție, în special în domenii precum sănătatea, riscurile climatice și securitatea financiară a populației vulnerabile.

„În România, nivelul redus de penetrare a asigurărilor indică un potențial semnificativ de creștere, în special în segmente precum sănătate, agricultură și riscuri cibernetice”, a declarat Ana Șerban, Director Soluții de Actuariat și Asigurare, Deloitte România.

Potrivit acesteia, digitalizarea și simplificarea produselor pot contribui la accelerarea gradului de adoptare și la dezvoltarea sustenabilă a pieței locale de asigurări.

Citește și: Deloitte: Economia mondială pierde anual 25,4 trilioane de euro din cauza utilizării ineficiente a resurselor, echivalent cu 31% din PIB-ul global