Guvernul României pregătește un plan integrat pentru creșterea siguranței în unitățile de învățământ, care va include măsuri concrete de prevenire a violenței, mecanisme de intervenție rapidă și sancțiuni ferme pentru comportamentele violente. Documentul va stabili responsabilități clare pentru toate persoanele și instituțiile implicate în protejarea elevilor, de la cadre didactice și părinți până la autoritățile publice și structurile responsabile de ordine și siguranță. Anunțul a fost făcut joi de prim-ministrul Luca Niculescu, la Palatul Victoria, în cadrul unei reuniuni a Grupului de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar.
Te-ar mai putea interesa și: Mihai Fifor, PSD: România nu poate fi guvernată fără PSD
La întâlnire au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, sindicatelor din Educație, Parlamentului, părinților și elevilor, precum și reprezentanți ai unor unități de învățământ. Premierul a subliniat că siguranța copiilor în școli reprezintă o prioritate pentru Guvern și că această problemă nu poate fi abordată dintr-o singură perspectivă. În opinia sa, experiența directă a celor care lucrează în sistemul educațional, dar și opiniile părinților și elevilor sunt esențiale pentru identificarea unor soluții eficiente.
Niculescu a mulțumit reprezentanților ministerelor implicați în demararea consultărilor cu partenerii sociali și organizațiile relevante și a precizat că reuniunea de joi continuă acest proces într-un cadru mai amplu. Scopul discuțiilor este identificarea unor măsuri aplicabile, care să răspundă problemelor concrete întâlnite în școli și să contribuie la crearea unui mediu sigur pentru toți copiii.
Premierul a amintit și conferința desfășurată luni, tot la Palatul Victoria, cu ocazia încheierii proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”. Inițiativa a fost derulată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu sprijinul UNICEF și al Comisiei Europene. Potrivit șefului Executivului, proiectul a contribuit la o mai bună înțelegere a fenomenului violenței împotriva copiilor și a evidențiat necesitatea unor politici publice construite pe baza unor date și analize solide.
Șeful Guvernului a precizat că există deja măsuri și direcții de acțiune aprobate în mai multe domenii. Acestea vizează prevenirea violenței, identificarea timpurie a comportamentelor problematice, acordarea de sprijin psihologic și consiliere, intervenția în situații dificile, precum și consolidarea colaborării dintre școală, familie și instituțiile responsabile.
Cu toate acestea, premierul consideră că măsurile existente trebuie completate și adaptate la realitățile din unitățile de învățământ. Printre soluțiile suplimentare aflate în discuție se numără asigurarea pazei școlilor, implicarea mai activă a specialiștilor din serviciile sociale și participarea Poliției Locale la identificarea riscurilor și intervenția rapidă atunci când situația o impune.
Niculescu a insistat asupra necesității unei consultări reale cu cei care cunosc direct problemele din școli. Astfel, autoritățile vor să afle care sunt dificultățile cu care se confruntă profesorii, ce așteptări au părinții și ce schimbări consideră elevii că sunt necesare pentru creșterea siguranței. Propunerile formulate în cadrul reuniunii urmează să fie analizate de Guvern și valorificate în elaborarea planului integrat.
Un alt subiect abordat de prim-ministru a fost legătura dintre prevenirea violenței în școli și combaterea fenomenelor de radicalizare și extremism. Luca Niculescu a atras atenția că anumite situații depășesc formele obișnuite de violență și pot avea la bază procese de radicalizare care, în anumite condiții, pot conduce la manifestări extreme.
În acest context, premierul a anunțat că Guvernul a publicat joi, în transparență decizională, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent. Documentul urmărește crearea unui cadru sustenabil de protecție, cu accent pe prevenție și pe consolidarea capacității instituțiilor de a identifica și gestiona astfel de riscuri.
Potrivit șefului Executivului, demersurile vor viza inclusiv o mai bună înțelegere a factorilor și proceselor care stau la baza extremismului violent, precum și dezvoltarea capacității instituționale de reacție și răspuns. Prin această strategie, autoritățile urmăresc să intervină înainte ca fenomenele de radicalizare să se transforme în acte de violență.