Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), populația școlară din sistemul național de educație din România a ajuns în anul școlar și universitar 2025–2026 la 3.518,7 mii elevi și studenți, înregistrând o creștere de 33,1 mii persoane față de anul precedent. Această evoluție indică o ușoară creștere a numărului total de persoane aflate în sistemul educațional, în ciuda unor scăderi în anumite segmente și a reducerii numărului de absolvenți, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: ANOFM oferă stimulent firmelor care angajează elevi și studenți în vacanță: Sprijin de 50% din ISR
În același timp, numărul absolvenților din anul școlar și universitar 2024–2025 a scăzut cu 2,5%, ajungând la 489,8 mii elevi și studenți care au finalizat diverse forme de învățământ, de la gimnazial și liceal până la studii universitare, masterale și doctorale. Această scădere sugerează variații în parcursul educațional al generațiilor recente și posibile dezechilibre între intrările și ieșirile din sistem.
Din perspectiva structurii populației școlare, aproape jumătate dintre elevi și studenți (45%) sunt înscriși în învățământul primar și gimnazial, ceea ce confirmă ponderea ridicată a ciclurilor de bază în sistemul educațional. Învățământul liceal reprezintă 17,9% din total, iar învățământul superior 16,5%, în timp ce învățământul postliceal are cea mai redusă pondere, de doar 2,2%. Din punct de vedere al distribuției pe sexe, populația școlară este ușor echilibrată, cu 50,2% fete și 49,8% băieți, iar din punct de vedere teritorial, majoritatea elevilor și studenților (73,6%) sunt concentrați în mediul urban.
Analiza pe niveluri educaționale arată evoluții diferite: învățământul liceal a înregistrat cea mai mare creștere, cu 29,9 mii elevi în plus, iar învățământul superior a crescut cu 12,3 mii studenți. În schimb, învățământul primar și gimnazial a pierdut 5,7 mii elevi, iar cel postliceal a scăzut cu 3,4 mii, indicând o ușoară reducere a populației din segmentele inferioare și tehnice ale educației.
Din punct de vedere instituțional, 94,4% dintre elevi și studenți sunt înscriși în unități de învățământ publice, în timp ce sectorul privat are o pondere mai mică, dar semnificativă în anumite zone, în special în învățământul postliceal, unde 37,4% dintre elevi frecventează instituții private. Gradul de cuprindere în educație este cel mai ridicat în grupa de vârstă 6–10 ani, unde ajunge la 85%.
În învățământul superior, în anul universitar 2025–2026 sunt înscriși 580,9 mii studenți, dintre care 55,4% sunt femei. Cele mai căutate domenii de studiu sunt afaceri, administrație și drept (23,9%), urmate de inginerie, prelucrare și construcții (19,9%), ceea ce arată o orientare puternică atât spre domenii economice, cât și tehnice.
La nivel regional, cele mai mari efective ale populației școlare se regăsesc în Nord-Est și București-Ilfov, fiecare cu peste jumătate de milion de elevi și studenți. În același timp, structura pe regiuni arată diferențe importante între niveluri de educație: Sud-Muntenia are cea mai mare pondere de elevi din învățământul primar și gimnazial (52,3%), în timp ce București-Ilfov concentrează cea mai mare pondere de studenți din învățământul superior (33,8%).
Sistemul educațional din România este susținut de aproximativ 247,5 mii cadre didactice, iar raportul mediu este de 14 elevi și studenți la un profesor. Personalul didactic este majoritar feminin, cu o pondere de 83,3% la nivel preuniversitar, ajungând până la 99,5% în învățământul antepreșcolar și preșcolar.
În ceea ce privește rezultatele finale ale sistemului, absolvenții din 2024–2025 sunt în număr de 489,8 mii, majoritatea provenind din mediul urban (84%) și cu o ușoară majoritate feminină (52,2%). În gimnaziu au absolvit 172,7 mii elevi, în liceu 124,4 mii, iar la examenul de bacalaureat rata de promovare a fost de 76,9%. În învățământul profesional au absolvit 23,6 mii elevi, în postliceal 33,2 mii, iar în învățământul superior 135,9 mii studenți.
Analiza abandonului școlar indică rate relativ reduse, de 0,7% în învățământul liceal și profesional și 0,9% în primar și gimnazial, însă chiar și aceste valori reflectă pierderi constante din sistem. Din punct de vedere financiar, educația rămâne puternic susținută din fonduri publice, care acoperă 83,7% din totalul finanțării, în timp ce cheltuielile curente domină structura bugetară, cu aproape 95% din total.