România rămâne campioana inflației în UE. Prețurile cresc de aproape trei ori mai repede decât media europeană

România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat în luna iulie. Potrivit celor mai recente date Eurostat, rata anuală a inflației din România a coborât la 8,2%, de la 9,2% în iunie, însă diferența față de celelalte state membre rămâne foarte mare, potrivit mediafax.ro.

Următoarele cele mai ridicate rate ale inflației au fost înregistrate în Lituania – 5,4%, respectiv Cipru și Bulgaria – câte 4,4%. La polul opus s-au aflat Suedia, cu doar 0,3%, Cehia – 1,3%, precum și Danemarca și Ungaria – câte 1,6%.

Te-ar mai putea interesa și: BNR anticipează că rata anuală a inflației va coborî la 2,8% în trimestrul II din 2028

România rămâne campioana inflației în UE. Prețurile cresc de aproape trei ori mai repede decât media europeană

La nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 3% în iulie, în creștere de la 2,9% în iunie. În zona euro, rata a urcat de la 2,8% la 2,9%. Prin urmare, inflația din România a fost de aproape trei ori mai mare decât media UE.

Față de luna iunie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în alte nouă țări. România se află printre statele în care rata s-a redus, însă rămâne detașat pe primul loc în clasamentul european.

Și datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică au indicat o reducere a inflației din România în luna iulie. INS a raportat o rată anuală de 8,2%, față de 10,4% în iunie.

În același timp, indicele prețurilor de consum a crescut în iulie față de iunie cu 0,58%. De la începutul anului, respectiv în perioada iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025, creșterea cumulată a prețurilor a fost de 4,4%.

Media modificării prețurilor în ultimele 12 luni a rămas însă mult mai ridicată, la 9,8%, ceea ce arată amploarea presiunilor inflaționiste acumulate în economia românească.

Cele mai mari scumpiri din iulie au fost consemnate în cazul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67% față de aceeași perioadă a anului precedent. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%.

Deși scăderea de la 10,4% la 8,2% reprezintă o îmbunătățire semnificativă, nivelul rămâne foarte ridicat în comparație cu restul Europei. Diferența față de media UE arată că presiunile asupra prețurilor sunt încă mult mai puternice în România.

Situația este importantă și din perspectiva puterii de cumpărare a populației. Chiar dacă rata anuală a inflației începe să scadă, prețurile nu revin la nivelurile anterioare. O reducere a inflației înseamnă că prețurile cresc mai lent, nu că produsele și serviciile devin automat mai ieftine.

În plus, faptul că serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț indică persistența unor presiuni care nu se limitează la alimente sau energie.

Presiunile inflaționiste sunt reflectate și în cea mai recentă prognoză a Băncii Naționale a României. BNR a revizuit în creștere estimarea pentru inflația de la finalul lui 2026, de la 3,9% la 5,5%.

Pentru sfârșitul anului 2027, banca centrală estimează o rată de 2,9%, ceea ce ar însemna o apropiere mult mai mare de nivelurile considerate normale pe termen mediu.

Astfel, deși inflația a început să scadă, revenirea către ținte mai reduse este anticipată să fie lentă.