Daniel Dăianu, avertisment dur privind PNRR: „România nu își permite să piardă miliarde de euro”

România se află într-un moment critic în ceea ce privește absorbția fondurilor europene disponibile prin PNRR, iar pierderea unor sume de ordinul miliardelor de euro ar fi extrem de dificil de suportat pentru economia țării. Aceasta este principala concluzie transmisă de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție la Digi24. El atrage atenția că banii europeni au devenit și mai importanți în ultimii ani, deoarece România și restul Europei au trecut succesiv prin pandemie, criză energetică, efectele războiului din Ucraina și noi tensiuni pe piețele materiilor prime și energiei, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: PNRR, între oportunități și eșecuri: România pierde proiecte importante și lecții pentru viitoarele fonduri europene

Daniel Dăianu, avertisment dur privind PNRR: „România nu își permite să piardă miliarde de euro”

Dăianu subliniază că România nu își permite să trateze cu lejeritate riscul pierderii fondurilor europene. În opinia sa, bugetul național a fost construit și ținând cont de banii care ar urma să vină prin mecanismele europene, iar multe dintre proiectele finanțate sunt deja începute. Unele se află chiar aproape de finalizare, însă calendarul foarte strâns al PNRR poate face ca anumite proiecte să nu mai poată fi finalizate și recepționate la timp. Într-o asemenea situație, România ar putea pierde finanțarea chiar dacă a investit deja bani, timp și resurse administrative în proiectele respective.

Daniel Dăianu explică faptul că fondurile europene au avut dintotdeauna un rol important în dezvoltarea României, mai ales pentru că țara are un nivel de dezvoltare mai redus decât economiile occidentale ale Uniunii Europene. După aderarea statelor din Europa Centrală și de Est, banii europeni au contribuit semnificativ la finanțarea infrastructurii și a altor proiecte de dezvoltare.

Totuși, situația actuală este diferită deoarece, începând cu anul 2020, economia europeană și cea românească au fost lovite de o succesiune de crize. Pandemia a fost urmată de criza energetică, de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de creșteri importante ale prețurilor la energie și materii prime.

Aceste evoluții au făcut ca resursele financiare europene să valoreze și mai mult pentru România. În același timp, statul român are venituri fiscale relativ scăzute, ceea ce limitează posibilitatea de a finanța singur toate investițiile și reformele necesare.

De aceea, mesajul lui Dăianu este că România nu poate fi „nonșalantă” atunci când există riscul pierderii unor miliarde de euro. Nu este vorba doar despre o oportunitate ratată, ci despre bani care au fost luați în calcul în planificarea financiară a statului și despre proiecte care depind de aceste finanțări.

O dificultate importantă este că unele proiecte PNRR sunt deja în desfășurare. Dacă acestea nu sunt finalizate și recepționate în termenul stabilit, România riscă să nu primească integral banii aferenți.

Dăianu atrage atenția că proiectele pot fi, teoretic, amânate, însă amânarea nu garantează păstrarea finanțării. Dacă termenele europene sunt depășite, există posibilitatea ca o parte din bani să fie pierduți.

Astfel, presiunea nu se referă doar la aprobarea unor documente administrative, ci la capacitatea statului de a duce efectiv la capăt proiectele și reformele asumate.

O parte importantă a intervenției lui Daniel Dăianu este dedicată Legii salarizării, una dintre reformele importante asociate PNRR.

El critică faptul că reforma a fost amânată până în ultima parte a perioadei disponibile. În opinia sa, această lege nu poate fi tratată ca un simplu proiect administrativ, comparabil cu construirea unui spital, a unor creșe sau a unei infrastructuri.

Legea salarizării are un impact mult mai larg, deoarece afectează întregul sistem de salarizare din sectorul public și implicit viața familiilor angajaților bugetari. Scopul ei este inclusiv corectarea unor inechități acumulate de-a lungul timpului în sistemul de salarizare.

Dăianu consideră problematic faptul că proiectul a stat ani de zile la Ministerul Muncii fără să fie suficient de bine discutat și pregătit. Din perspectiva sa, România ar fi trebuit să clarifice mult mai devreme problemele tehnice și politice ale reformei, nu să ajungă în ultimele zile disponibile cu un proiect care încă provoacă dispute.