Românii resping soluțiile tehnocrate și premierul independent, dar susțin alegerile anticipate

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Avangarde, opinia publică din România se arată reticentă față de două dintre variantele intens discutate pentru formarea viitorului Executiv: desemnarea unui premier independent care să conducă un guvern susținut de partidele fostei coaliții de guvernare și constituirea unui cabinet format exclusiv din tehnocrați. În schimb, majoritatea respondenților consideră că o soluție mai potrivită ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan, după întânirile cu Nicușor Dan, despre numirea unui viitor premier: „Nu s-a discutat niciun nume explicit. Asta vă pot confirma”

Românii resping soluțiile tehnocrate și premierul independent, dar susțin alegerile anticipate

Datele cercetării indică faptul că peste jumătate dintre români, respectiv 53%, consideră nefavorabilă ideea numirii unui premier independent care să conducă un guvern alcătuit și susținut de partidele care au făcut parte din fosta alianță de guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale. Acest rezultat sugerează o lipsă de încredere în formula unei conduceri independente asociate cu actuala clasă politică. De cealaltă parte, 36,5% dintre cei intervievați apreciază că un astfel de scenariu ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru perioada următoare, în timp ce restul respondenților nu au exprimat o opinie clară.

Sondajul a analizat și percepția românilor privind componența viitorului guvern. Întrebați dacă Executivul ar trebui să fie format exclusiv din tehnocrați, majoritatea participanților la cercetare au respins această variantă. Astfel, 52,7% consideră că guvernarea trebuie să rămână în mâinile reprezentanților partidelor politice, chiar dacă există nemulțumiri față de actuala clasă politică. În schimb, 37,5% dintre respondenți și-ar dori un cabinet compus din miniștri independenți și specialiști fără afiliere politică, considerând probabil că expertiza tehnică ar putea contribui la o administrare mai eficientă a țării.

Rezultatele arată astfel o preferință a electoratului pentru asumarea responsabilității guvernării de către actorii politici aleși democratic, în detrimentul unor formule bazate exclusiv pe independenți sau tehnocrați. Totodată, datele sugerează că nemulțumirea populației nu se traduce automat prin susținerea unor soluții alternative de conducere, ci mai degrabă prin dorința de reconfigurare a reprezentării politice.

Cea mai populară opțiune testată în cadrul sondajului este însă organizarea alegerilor anticipate. Întrebați dacă susțin convocarea unor noi alegeri pentru Parlamentul României înainte de expirarea mandatului actual, 56,4% dintre respondenți au răspuns afirmativ. Acest procent indică faptul că mai mult de jumătate dintre români consideră necesară revenirea la vot pentru a stabili o nouă configurație politică și pentru a oferi un nou mandat de reprezentare partidelor. În contrast, 37,9% dintre cei intervievați nu sunt de acord cu organizarea de alegeri anticipate, preferând probabil menținerea actualului calendar electoral și evitarea costurilor sau a instabilității asociate unei noi campanii electorale.

Rezultatele sondajului se înscriu într-un context mai larg de nemulțumire față de actuala clasă politică, confirmat și de alte cercetări sociologice recente, care au arătat că o mare parte a populației consideră necesară o schimbare profundă a modului în care este condusă țara. Deși românii nu par convinși de soluția unui premier independent sau de ideea unui guvern exclusiv tehnocrat, mulți dintre ei consideră că actuala configurație politică nu mai reflectă suficient voința electoratului și că o revalidare prin vot ar fi cea mai legitimă cale de ieșire din impas.

Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 22–31 mai prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), pe un eșantion de 900 de persoane adulte din România. Marja de eroare declarată este de ±3,4%, ceea ce înseamnă că rezultatele oferă o imagine relevantă asupra tendințelor de opinie existente în societatea românească la momentul realizării cercetării.