Un mormânt monumental legat de numele lui Alexandru cel Mare a fost dezvăluit de autoritățile grecești

Oficialii greci continuă lucrările de excavare și restaurare la Mormântul Kasta din Amfipolis, unul dintre cele mai importante situri arheologice din nordul Greciei, situat la aproximativ 95 de kilometri nord-est de Salonic. Monumentul funerar a fost asociat cu Alexandru cel Mare sau cu membri ai cercului său apropiat, relatează Fox News.

Arheologii greci au declarat că lucrările de restaurare la Mormântul Kasta din Amfipolis au scos la iveală întreaga incintă a sitului, dezvăluind amploarea monumentului macedonean antic.

Incinta, construită în secolul al IV-lea î.Hr., măsoară aproximativ 500 de metri în circumferință. Aceasta înconjoară o movilă funerară, care se întinde pe mai mult de 9 hectare, conform Cover Media.

Imaginile publicate de ministerul grec al Culturii arată pasaje căptușite cu marmură, o arhitectură elaborată și detalii sculpturale fine, care sugerează că structura a fost construită pentru un membru al elitei macedonene.

Oficialii au îndepărtat suporturile metalice mai vechi pentru a face interiorul monumentului complet vizibil, iar planurile viitoare includ instalarea monumentalei uși duble din marmură macedoneană a mormântului și restaurarea unor părți din sculpturile sfinxului care odinioară păzeau intrarea.

„Mormântul Kasta este un monument macedonean unic și magnific, care, prin finalizarea lucrărilor de restaurare a geometriei sale, dar și prin dezvăluirea întregii incinte, evidențiază acum în mod clar importanța și valoarea sa istorică”, a declarat Lina Mendoni, ministrul grec al culturii.

Amfipolis este „asociat cu figuri importante ale Regatului Macedoniei, cum ar fi cei trei generali ai lui Alexandru cel Mare, Nearh, Hephaestion și Laomedon, care au locuit în oraș”, potrivit site-ului web al Ministerului Culturii.

„După moartea lui Alexandru, garnizoana orașului a rămas loială mamei sale, Regina Olimpia, și a fost de acord să predea orașul lui Casandru, unul dintre succesorii lui Alexandru, doar la ordinul acesteia”, notează site-ul web.

„Casandru i-a închis pe soția lui Alexandru, Roxana, și pe fiul acestuia, Alexandru al IV-lea, în Amfipolis și a ordonat uciderea lor.”

Alexandru cel Mare, care a trăit între 356 î.Hr. și 323 î.Hr., este cunoscut pentru că a extins, încă de tânăr, vastul Imperiu Macedonean în părți ale Europei, Asiei și Africii.

Alexandru cel Mare a învins Imperiul Persan – pe atunci superputerea dominantă a lumii antice și nu a pierdut nicio bătălie

Cercetătorii au crezut că Mormântul Kasta a fost „construit pentru cineva foarte apropiat de Alexandru cel Mare”, cum ar fi mama sa, una dintre soțiile sale sau unul dintre prietenii săi, relata National Geographic în 2014.

Cea mai recentă excavare arheologică nu este singurul proiect legat de legendarul conducător macedonean

La începutul anului 2026, Fox News Digital a vorbit cu un arheolog care a ajutat la localizarea unui oraș pierdut de mult, fondat de Alexandru cel Mare, după secole de obscuritate.

Orașul, numit Alexandria de pe Tigru, este situat în apropierea Golfului Persic, în sudul Irakului. A fost fondat în secolul al IV-lea î.Hr.

Alexandru cel Mare a fost una dintre cele mai influente figuri militare ale Antichității

Alexandru al III-lea al Macedoniei, cunoscut mai ales sub numele de Alexandru cel Mare, a schimbat de unul singur natura lumii antice într-un deceniu.

Alexandru s-a născut la Pella, vechea capitală a Macedoniei, în iulie 356 î.Hr. Părinții săi au fost Filip al II-lea al Macedoniei și soția acestuia, Olimpia. A fost educat de filosoful Aristotel.

După asasinarea lui Filip, în 336 î.Hr., Alexandru a moștenit un regat puternic, dar instabil, scrie BBC. El și-a învins rapid adversarii din interiorul țării și a reafirmat dominația Macedoniei asupra Greciei.

Ulterior, a pornit campania de cucerire a vastului Imperiu Persan.

În pofida unei inferiorități numerice considerabile, Alexandru cel Mare și-a condus armata către victorii în teritoriile persane din Asia Mică, Siria și Egipt, fără să sufere nicio înfrângere.

Cea mai importantă victorie a sa a fost în Bătălia de la Gaugamela, desfășurată în 331 î.Hr., pe teritoriul cunoscut astăzi drept Irakul de Nord. La doar 25 de ani, tânărul rege al Macedoniei, conducător al grecilor, suzeran al Asiei Mici și faraon al Egiptului devenea și „Marele Rege” al Persiei.

În următorii opt ani, în calitate de rege, comandant militar, om politic, învățat și explorator, Alexandru și-a condus armata pe încă aproximativ 18.000 de kilometri, întemeind peste 70 de orașe și construind un imperiu care se întindea pe trei continente și acoperea aproape cinci milioane de kilometri pătrați.

Întregul spațiu, de la Grecia în vest, până la Dunăre în nord, cu Egiptul în sud și regiunea Punjab din India în est, a fost integrat într-o vastă rețea internațională de comerț și schimburi.

Acest teritoriu era unit printr-o limbă și o cultură greacă comune, în timp ce regele a adoptat și obiceiuri străine pentru a putea conduce milioanele de supuși aparținând unor etnii diverse.

Alexandru a fost recunoscut drept un geniu militar, care își conducea întotdeauna oamenii prin propriul exemplu. Totuși, convingerea că era invincibil îl făcea adesea imprudent atât în privința propriei vieți, cât și a vieților soldaților săi.

Faptul că armata sa a refuzat să îl urmeze o singură dată în cei 13 ani ai domniei sale, desfășurați aproape neîntrerupt sub semnul războiului, demonstrează loialitatea pe care reușea să o inspire.

Alexandru a murit de febră la Babilon, în luna iunie, anul 323 î.Hr.

Citește și: Grecia pregătește restricții dure pentru plățile cash. Tranzacțiile peste 500 de euro ar putea fi interzise