Cel mai mare ghețar subteran din România pe cale de dispariție! Avertizările disperate ale unui cercetător român. „România ar putea PIERDE cel mai important obiectiv turistic natural. Este vorba despre Ghețarul de la Scărișoara”

Cercetătorul român din Cluj-Napoca a tras semnale de alarmă cu privire la dispariția celui mai mare ghețar subteran din România. Este vorba de ghețarul de la Scărișoara, din județul Alba, care a început să se formeze acum mai bine de 10.000 de ani, a informat Euronews.ro.

Vezi și: Arma energetică a lui Putin anihilată de încălzirea globală! Franța și Spania înregistrează temperaturi record. Nu mai vine iarna în Europa?

Cel mai mare ghețar subteran din România pe cale de dispariție

Acest ghețar este unul dintre cele mai importante obiective turistice naturale din județul Alba, acolo unde se află cel mai vechi bloc de gheață subterană din lume.

Potrivit spuselor cercetătorului român, Aurel Perșoiu, ghețarul de la Scărișoara se topește foarte repede, ajungând să piardă într-un an peste 20 de centimetri de gheață de la suprafață. Condițiile de topire în medie pe an ar trebuie să fie de maxim 2 centimetri.

„Se topește accelerat în ultimii ani. Avem date preliminare, care sugerează că ar putea să aibă către 13.000 de ani și arată că, cel puțin, în ultimii 10.000 de ani este foarte posibil să nu fi existat o perioadă de topire atât de accentuată ca cea din prezent. Cel puțin în ultimii trei sau patru ani am asistat la o topire a gheții, care este fără precedent, de când se fac măsurători, din anul 1921. S-a topit mai multă gheață decât în ultimii 40 de ani și datele arată că acest proces se va amplifica în următorii ani. Se poate întâmpla ca într-un singur an să pierdem 20-25 de centimetri de gheață la suprafață. În ultimii 20 de ani media de topire pe an era la 2-3 centimetri. Într-un an am pierdut cât am pierdut în 10 ani”, spune Aurel Perșoiu, de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar, iar acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peștera în care se află ghețarul are o lungime de 700 de metri și o diferență de nivel de 105 metri. Există și un traseu turistic, care este format dintr-un avem, adică puț vertical, adânc de peste 50 de metri și un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice.

Ghețarul are grosimi între 11 și 36 de metri, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea structura gheții.

De asemenea, alături de ghețar, în peșteră trăiesc și anumite vietăți, cum ar fi: lilieci, gândaci de doi-trei milimetri (Pholeuon prozerpinae glaciale), iar din sedimentul „Rezervației Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra, strămoșul caprei.

Alte articole: Situație paradoxală: Proiecte de geoinginerie solară menite să limiteze încălzirea globală ar putea preveni refacerea găurii de ozon