Companiile delistate de la Bursa au lasat un gol greu de umplut cu IPO-uri

In acest an, cu 65 de emitenti, capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a ajuns la 118 miliarde lei (32 miliarde euro), ca urmare a listarii la finele lui 2007 si inceputul lui 2008 a unor companii de talia Erste Bank si Transgaz.

Capitalizarea BVB a insumat pe tot anul trecut circa 86 miliarde lei (25 miliarde euro). In 2000, capitalizarea BVB insuma, cu 114 emitenti, 1,07 miliarde lei (450 milioane euro).

Pe de alta parte, valoarea tranzactiilor incheiate in cele circa 6 luni din 2008 nu se ridica la jumatatea nivelului din 2007.

Valoarea tranzactiilor cu actiuni incheiate de la inceputul anului pana in prezent la BVB se ridica la 4,1 milioane lei (1,1 milioane euro), iar pe intreg anul trecut s-a ridicat la 13,8 milioane lei (4,1 milioane euro).

Cel mai mare „exod” din istoria BVB s-a inregistrat in 2001, cand 52 de companii au parasit ringul Bursei.

„Cu siguranta, vor exista alte companii care ar putea fi delistate in anii urmartori. De exemplu, Alro Slatina sau TMK Artrom Slatina”, a declarat pentru DailyBusiness Dragos Zogorean, director administrare active Ventrust.

El a explicat ca aceste companii au o structura de actionariat asemanatoare: un investitor strategic cu detinere majoritara (peste 80%), un actionar financiar cu detinere semnificativa (peste 10%) si un free-float (procentul de actiuni ale unei companii tranzactionat la Bursa) foarte redus.

„In cazul in care se vor achizitiona pachetele actionarilor financiari de catre actionarii majoritari, se va face o oferta obligatorie, existand toate sansele sa se depaseasca nivelul de 95% care permite delistarea automata”, a precizat Zogorean.

Paul Brendea, analist financiar SSIF Prime Transaction, are o opinie similara.

„Vor mai fi delistari si asta e un lucru normal, insa tot normal ar fi sa asistam la un numar mai mare de listari, astfel incat balanta sa fie pozitiva in fiecare an. E absolut firesc ca unele companii sa decida delistarea, dar trebuie ca numarul si dimensiunea financiara a IPO-urilor sa fie mai mare, ceea ce pana acum nu a fost la noi”, a punctat Brendea.

Delistarile reduc orizontul de investitii si capitalizarea Bursei

In privinta efectelor delistarii companiilor, Paul Brendea sustine ca evident, scade marfa tranzactionata, iar asta nu are cum sa fie pe placul investitorilor. „Si-asa se simte nevoia mai multor companii si a mai multor instrumente pe Bursa, daca mai si pleaca dintre ele…”, continua analistul Prime Transaction.

Zogorean de la Ventrust afirma ca primul efect al delistarii unei companii asupra Bursei este scaderea capitalizarii acesteia.

„De asemenea, pentru investitori inseamna o oportunitate investitionala in minus. Daca acea actiune ar fi facut parte si dintre titlurile lichide, pierderea ar fi cu atat mai mare”, adauga Dragos Zogorean.

Pe de alta parte, Paul Brendea apreciaza ca de fapt, situatia nu e deloc tragica. Cele mai multe companii care au parasit ringul bursei aveau o lichiditate redusa, o pondere mica in totalul valorii tranzactionate.

„In ultimii 8 ani se poate spune ca s-a simtit intr-adevar lipsa a doua societati, Dacia Pitesti si Terapia Cluj-Napoca, care dupa delistare au ajuns la cifre de afaceri si profituri de invidiat”, a mentionat Brendea.

„Cum ar fi aratat Bursa daca si astazi ar mai fi fost listate companii precum Dacia, Lafarge, Terapia si Arctic?”, se intreaba si Dragos Zogorean.

Analistii pietei de capital au explicat pentru DaiyBusiness motivele actionarilor de a delista companiile.

„Principalul motiv pentru care companiile s-au delistat in momentul de fata l-a reprezentat preluarea pachetului majoritar de catre un investitor strategic”, a declarat Dragos Zogorean.

„In general aceste companii sunt listate pe bursele din tara de origine, investitorii avand alternativa de a investi in acestea prin companiile mama”, considera directorul de administrare active de la Ventrust.

Acesta apreciaza ca nu exista nicio legatura intre delistara unei companii cu contextul nefavorabil de pe piata.

In schimb, analistul financiar de la Prime Transaction admite ca, probabil, contextul nefavorabil de pe piata ii incurajeaza pe majoritari sa delisteze compania, dar nu crede ca acesta este unul dintre principalele motive.

„Daca ne uitam la ce companii s-au delistat in ultimii ani, cele mai multe sunt societati care nu au fructificat avantajele listarii si nici nu au urmarit sa-si creeze o imagine buna in fata investitorilor”, a afirmat Paul Brendea.

„Nu au colectat bani de pe Bursa prin majorari de capital social, nu au acordat dividende, companii care au fost listate initial, la inceputurile pietei de capital si au ramas asa dintr-o oarecare inertie”, a mai spus reprezentantul Prime Transaction.

El a adaugat ca aceste companii nu au resimtit decat dezavantajele bursei, chiar daca acestea sunt minore: obligativitatea raportarilor (pentru a asigura principiul transparentei) si acele tarife simbolice platite BVB pentru mentinerea la tranzactionare.

„Cum noua legislatie este mai clara acum in privinta delistarilor si ceva mai facila pentru actionarii majoritari, evident asta i-a determinat pe unii sa initieze procedurile de oferta publica de preluare in vederea delistarii”, a mai spus analistul Prime Transaction.

In ceea ce priveste avantajele si dezavatajele unei delistari, parerile analistilor sunt impartite.

Dragos Zogorean de la Ventrust este de parere ca totul depinde de intentiile actionariului majoritar. „Daca acesta considera ca nu mai are nevoie de resurse suplimentare de capital, bursa fiind locul unde se pot atrage cel mai usor acesti bani, si considera ca potentialul de crestere al afacerii este foarte ridicat, initiaza acest proces”, argumenteaza Zogorean.

El da un exemplu in acest sens, si anume producatorul de medicamente Terapia Cluj-Napoca.

„In 2004 cand a fost delistata, compania avea o capitalizare de aproximativ 45 mil. dolari. In 2006, aceasta a fost vanduta catre Ranbaxy pentru 324 mil. dolari”, a explicat reprezentantul Ventrust.

Pe de alta parte, Paul Brendea de la Prime Transaction considera ca, in mod normal, pe o bursa sanatoasa, orice companie ar trebui sa-si doreasca sa fie listata. „Numai ca aceasta listare presupune intocmirea unor raportari: situatii financiare, buget de venituri si cheltuieli, rapoarte ale administratorilor, raportarea litigiilor, a dependentei de un client sau furnizor, a pozitiei pe piata si alte asemenea lucruri care poate nu sunt pe placul anumitor manageri-actionari”, explica analistul Prime Transaction.

„Mai mult, daca acestia nu accepta sa foloseasca bursa pentru finantare (caz in care, pentru a-si pastra detinerea in societate, actionarul respectiv trebuie sa vina cu bani de acasa, altfel va fi diminuat de altii) si gasesc alte surse de finantare, evident ca listarea la bursa ii incurca”, adauga Brendea.

El este de parere ca delistarea unei companii nu este indicate in nicio situatie. „Aceasta, bineinteles, daca legislatia impusa societatilor listate nu intra in conflict cu „practicile” unor manageri, cu „principiile” lor de guvernare”, a nuantat Brendea.

Banii companiilor-mama, preferati celor din ringul BVB

Paul Brendea a mai spus ca Bursa de Valori a fost creata artificial in Romania, in urma unor initiative de altfel laudabile din anii ’90, insa nu a aparut ca o necesitate reala, ca un mecanism cerut de mediul economic.

El constata ca in pofida unor progrese vizibile si reale, nici in ziua de astazi mediul economic nu asigura Bursei rolul pe care aceasta trebuie sa-l aiba intr-o societate.

„Privatizarile s-au facut cum s-au facut, multe companii listate prefera sa se finanteze de la societatea mama, chiar la dobanzi neperformante, iar mediul fiscal nu a incurajat initiativele private, ba dimpotriva”, a adaugat analistul Prime Transaction.

In ceea ce priveste companiile care s-au delistat de la bursa, Dragos Zogorean de la Ventrust sustine ca pe piata Rasdaq au fost mult mai multe companii delistate, dar din motive diferite de cele de la BVB: falimente sau neindeplinirea conditiilor pentru a mai fi mentinute la tranzactionare.

„Este vorba despre companii aduse pe Bursa in urma Programului de Privatizare in Masa (PPM), dar sunt cazuri in care nu s-a realizat nici macar o tranzactie”, a precizat Zogorean.

Cele mai recente exemple de delistari sunt Kandia-Excelent Bucuresti, preluata in 2007 de Cadbury, si Silcotub Zalau.

Pe langa aceste doua companii, de la Bursa de Valori s-au mai delistat si Otelinox Targoviste, Terapia Cluj-Napoca, Imsat Bucuresti, Turism Transilvania Cluj-Napoca, Petrolsub Balc, Dacia Pitesti, Ispat Sidex Galati si Arctic Gaesti, potrivit lui Paul Brendea.

„Cu exceptia Petrolsub, care a intrat in faliment, toate celelalte au fost delistate voluntar, in urma unor oferte de preluare initiate de actionarii lor majoritari, in general mari grupuri”, a precizat analistul Prime Transaction.