Cum au ajuns aproape 8 milioane de români să fie investitori la bursă, fără acordul lor

Peste 7,6 milioane de români au ajuns să fie acționari la Bursa de la București, prin Pilonul II de Pensii. Aceste fonduri sunt alimentate lună de lună de viitorii pensionari ai țării, cu 3,75% din venitul brut lunar.

Astfel, românii au ajuns să controleze indirect participații importante la unele dintre cele mai mari companii din România, precum OMV Petrom, Banca Transilvania sau MedLife.

Românii au ajuns să dețină indirect 13,3% dintre acțiuni la austriecii de la OMV Petrom, 24,5% la Banca Transilvania, 35% la MedLife, 15,3% la Romgaz, 16,5% la BRD, 22% la Electrica, 31% la Fondul Proprietatea. Pentru fiecare dintre cele șapte fonduri, viitorii pensionari au făcut investiții de aproximativ 19,3 miliarde de lei, în 27 companii listate la Bursa de Valori din București.

Spre comparație, în T4/2021 plasa­mentele fondurilor Pilon II erau de aproximativ 21 mld. lei la 27 de companii, scăderea fiind determinată declinul ușor al BVB în 2022.

Mișcări importante pe piețele financiare

În luna ianuarie 2023, inflația a cunoscut o ușoară scădere față de decembrie 2022. Rămâne de văzut cum va influența acest lucru și piețele financiare din țara noastră.

Creșterea prețurilor este reflectată de indicele CPI (Consumer Price Index), care a ajuns la 6,4% în ianuarie 2023, față de 6,5% în decembrie 2022, scrie Reuters.

Dezbaterile din ultimele zile erau concentrate mai degrabă către un CPI de 6,2%, ceea ce ar fi provocat mult entuziasm în piețele financiare.

Un CPI de peste 6,3% va provoca o ușoară scădere a piețelor financiare, au avertizat analiștii, la începutul acestei săptămâni.

În contextul unui CPI de 6,4% în ianuarie, FED (Rezerva Federală a Statelor Unite ale Americii) ar urma să ajusteze din nou rata dobânzii de referință, cu 0,50%.

În ianuarie, Jerome Powell și-a exprimat speranța că recesiunea poate fi împiedicată, iar cu ajutorul politicilor FED, inflația ar putea reveni la 2%, deci la nivelul de dinainte de explozia din 2021. Totuși, pe termen mediu și lung, bancherul nu vede o relaxare a politicii ratei dobânzii.