Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, previziuni pentru 2024: „Avem o problemă de competitivate”

Ţara noastră are o problemă de competitivate, ceea ce se vede foarte clar în deficitul de cont curent, a afirmat vineri economistul şef al BCR, Ciprian Dascălu, cu ocazia conferinţei de presă în care a fost prezentat indicele BCR România Purchasing Managers’ Index.

Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR: Antreprenorilor le este foarte greu să absoarbă creşterile salariale

„În România, deficitul de cont curent este structural undeva la 4 – 4,5% cu economia la echilibru. Există anumite industrii care au probleme de adaptare la noul mediul economic. Ca toate ţările, ne dorim să avem exporturi cu valoare adăugată mare, dar totul până la urmă se reduce la forţa de muncă. Când circa 17% din forţa de muncă are studii superioare, exporţi cu ce ai. Din 2015 – 2016 se tot pierd joburi ce necesită puţină specializare. Este inevitabil pentru există concurenţă, iar antreprenorilor le este foarte greu să absoarbă creşterile salariale, când marjele sunt mici”, a spus Ciprian Dascălu.

Mircea Coşea: „Va fi cutremur! Niciun partid nu a venit cu un program în acest an electoral. Acum, orice cântăreț sau sportiv vrea să fie politician”

Economistul-şef al BCR

a adăugat: „Dacă vrem ca economia să crească în acelaşi ritm, să se dubleze odată la zece – cincisprezece ani, avem nevoie de forţă de muncă. Educarea forţei de muncă trebuia să aibă loc acum cinci – zece ani. Vedem că media europeană a tinerilor între 24 şi 35 de ani cu studii superioare este undeva la 40% din total, iar la noi este 22%. Transformarea economică trebuie să pornească de la bază”.

Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR: preţuri mai mari la materiile prime

Conform economistului, industria prelucrătoare din ţara noastră rămâne blocată în recesiune, fiind afectată de şocuri pe partea lanţurilor de aprovizionare şi impozite şi taxe în creştere, în contextul existenţei deja a unei slăbiciuni generalizate a cererii. Din aceste motive, indicele PMI privind industria prelucrătoare a rămas la valori sub pragul neutru de 50 de la începutul perioadei analizate în iulie 2023.

„Preţurile factorilor de producţie au atins cel mai înalt nivel înregistrat în cele opt luni de date istorice în luna februarie. Creşterile de taxe au fost citate ca fiind motivul principal, cel mai probabil fiind vorba de majoarea accizelor pentru combustibili de la începutul anului, împreună cu preţurile mai ridicate ale materiilor prime. Creşterea preţurilor factorilor de producţie a fost atenuată parţial de o diminuare a marjei de profit, preţurile de vânzare ale producătorilor din industria prelucătoare crescând mai lent în februarie faţă de ianuarie„, a spus Ciprian Dascălu.

Potrivit economistului BCR, aşteptările de producţie pentru următoarele douăsprezece luni s-au înrăutăţit în februarie comparativ cu luna precedentă, însă au rămas peste media istorică.

„Revenirea producţiei industriei prelucrătoare cel mai probabil va necesita mai mult timp şi este foarte puţin probabil să se întâmple în prima jumătate a acestui an. Ne-am revizuit recent în jos estimarea de creştere economică pentru 2024 la 2,6% de la 3,3% cât estimam anterior, după o creştere sub aşteptări în ultimul trimestrul al anului 2023, evoluţie care a fost în linie cu evoluţia trimestrială a BCR PMI”, a spus Ciprian Dascălu.

„Ne aşteptăm la o revenire a consumului privat în 2024 şi ne aşteptăm să devină principalul motor de creştere anul acesta, urmat de investiţiile publice. Investiţiile private cel mai probabil vor fi afectate de incertitudinile fiscale, iar cererea externă probabil va avea o contribuţie neutră„, a conchis economistul-şef al BCR.

Frații Pavăl au planuri uriașe pentru anul 2024. Mutarea cu care Dedeman speră că va lua fața celor de la Ikea

România are probleme economice remanente din anii anteriori, care se perpetuează în 2024, în special legate de încasările la bugetul de stat şi deficitul mare, dificultăţile fiind provocate şi de inflaţie şi de o serie de factori pe care nu îi controlează în totalitate, cum ar fi şi cei externi legaţi de războiul din Ucraina. Creşterea economică a încetinit şi în alte ţări europene, care sunt parteneri de afaceri şi comerciali, ceea ce are efect asupra situaţiei economice. Anul 2024 va fi dificil pentru economia mondială, iar inflaţia va rămâne la un nivel ridicat, chiar dacă este estimată o scădere în a doua parte a anului.

Potrivit raportului “Perspective Economice Globale”, publicat de Banca Mondială în ianuarie 2024, economiile în curs de dezvoltare vor înregistra o creştere mai redusă decât media ultimului deceniu, cu o prognoză de 3,9%, cu peste un punct procentual sub nivelul anterior estimat, iar estimările privind creşterea economică a României au fost revizuite uşor în jos pentru următorii ani.

Pentru România prognoza pentru 2024 este de 3,3%, reflectând o scădere cu 0,8 puncte procentuale şi, respectiv, cu 0,6 puncte în comparaţie cu estimările anterioare, însă rămâne printre cele mai mari din UE.

Perspectivele pentru 2025 ale Băncii Mondiale indică o creştere economică de 3,8% pentru România, reprezentând de asemenea o scădere de 0,3 puncte faţă de prognozele anterioare, fiind peste media UE.

În regiune, alte ţări au estimări diverse: Polonia ar putea înregistra o creştere de 2,6%, Bulgaria de 2,4%, Croaţia de 2,7%, Republica Moldova de 4,2%, Serbia de 3%, iar Rusia de 1,3%. Comisia Europeană a estimat o creştere economică pentru România în 2024 de 3,1% din  PIB şi un deficit bugetar de 5,3% din PIB.