Cum vrea Isarescu sa scape tara de datorii

Romania are in prezent o datorie externa de peste 87 de miliarde de euro, circa 80% din PIB-ul estimat. Valoarea include atat datoria sectorului public, cat si pe cea a segmentului privat. Cea mai mare parte a creantei este generata de sistemul privat, in special de impumuturile accesate de banci de la institutiile mama.

Datoria a crescut alert pe fondul crizei, in special din cauza imprumutului de 20 de miliarde de euro contractat de Romania de la institutiile financiare internationale.
In plus, datorii mai vechi ale tarii au fost mentinute artificial, din cauza acordului semnat de cele mai mari 9 banci straine prezente pe piata locala la Viena, la cererea autoritatilor locale, prin care acestea se angajau sa nu isi reduca expunerea pe Romania.

Ca urmare, Romania a capatat in ochii investitorilor straini o imagine tot mai proasta, ceea ce ii anuleaza tot mai multe din sansele de a atrage noi investitii.

ANAF scoate la vânzare apartamente la prețuri de nimic. Cum poți cumpăra ieftin chiar și în centrul Bucureștiului

Apartamente vândute de ANAF în București cu prețuri de nimic. Locuințele se află în centrul Capitalei

Ce destinații din țară vor alege românii de Paște? Brașovul și Sibiul sunt din nou în topul destinațiilor preferate

Cele mai populare destinații au fost Brașov, Sibiu, Praid, București, Cluj-Napoca, Sighișoara, Oradea, Băile Felix, Predeal, Bușteni. La capitolul tarife, prețurile sunt într-o ușoară creștere…

In timp ce gandul guvernantilor pare ca sta doar la cum pot face mai multe imprumuturi, adancind si mai mult tara in datorii, BNR s-a decis sa faca marele pas si sa initieze scaderea datoriei externe.

Cum ar putea BNR sa diminueze creantele tarii? Eliberand o parte din sumele pe care bancile sunt obligate in prezent sa le pastreze la banca centrala. „Daca am cobori de la 25% la 20% rezervele minime obligatorii (pentru pasivele in valuta n .r.), atunci bancile nu ar mai pastra o parte din liniile de credit cu bancile mama”, a spus joi Isarescu, mentionand ca astfel s-ar ajunge la scaderea datoriei pe termen scurt care este in ochii unor analisti supradimensionata raportat la posibilitatile de plata ale tarii.

Romania are si in prezent unele din cele mai mari niveluri de rezerve minime la nivelul UE, desi motivul pentru care acestea au fost instituite, respectiv franarea creditarii, a disparut pe fondul crizei, imprumuturile noi lipsind aproape cu desavarsire in ultimii ani.

In plus, spune Mugur Isarescu, „poate ca si acordul de la Viena ar trebui revizuit„.

Alte tari, cum ar fi Bulgaria, care nu au cerut bancilor locale semnarea unui acord de acest tip, au lasat institutiile sa trimita inapoi sumele catre bancile mama, ceea ce le-a ajutat implicit diminueze datoria externa.

In doar patru luni, respectiv in perioada ianuarie – aprilie 2010, ponderea datoriei externe a Bulgariei in PIB a scazut cu circa 6 puncte procentuale, de la 111,3% la 105,7%. Tara are o politica bugetara foarte echilibrata ceea ce inseamna ca datoria publica nu a pus presiune pe cresterea datoriei externe, asa cum se intampla in Romania.

La ce ar ajuta scaderea datoriilor? Pe fondul crizei, investitorii straini au devenit tot mai sensibili la datoriile externe ale tarilor. Ca urmare, statele europene din grupul PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania) care au deficite externe supradimensionate raportat la PIB, reusesc tot mai greu sa atraga investitori.

In cazul Romaniei, investitiile sunt principalul factor pe baza caruia s-a inregistrat cresterea PIB in perioada antecriza, potrivit multor analisti financiari. In primele cinci luni investitiile straine din Romania s-au redus cu 31,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 1,43 miliarde de euro.

Nu trebuie uitat insa ca, desi datoria privata detine cea mai mare pondere din creantele externe ale tarii, cu toate acestea motorul cresterii ei din ultimul timp a fost datoria sectorului public.

Isarescu a atras atentia ca este foarte important ca deficitul public sa fie redus, in conditiile in care acum acesta se confrunta cu o problema structurala. Guvernatorul a respins ideile vehiculate de unii parlamentari ca rezerva valutara a tarii sa fie folosita pentru alimentarea deficitului public.

Solutia, care ar putea fi realizata doar prin intermediul unui imprumut de la BNR catre buget, nu ar face decat sa creasca deficitul bugetar, a explicat guvernatorul, mentionand ca aceasta ar fi doar o rezolvare de moment, care nu ar conduce la rezolvarea prublemei bugetului, una structurala.

Guvernatorul a sugerat chiar politicienilor sa isi ia consilieri in aritmetica, care sa ii invete ca nu ai cum sa faci un buget sanatos in care veniturile sa fie mai mici decat cheltuielile plus imprumuturile.