Isarescu da peste mana statului devenit retea de interese: Sa-si scoata din cap ca \”turcul plateste\” si sa invete ca \”nu exista pranz gratuit\”

Reforma de care are nevoie statul trebuie sa se produca in primul rand la nivelul taxelor si impozitelor, fiscalitatea indreptandu-se excesiv in ultimul timp in directia pietei muncii, pentru a fi scutite astfel de impozitare productia agricola, dar si diverse categorii de firme sau persoane care au fost cuprinse in exceptiile de la plata, a declarat Mugur Isarescu in cadrul unui seminar economic organizat miercuri la BNR.

Guvernatorul spune ca, potrivit statisticilor, nivelul impozitarii firmelor ajunge in Romania si la 80%, dar cu toate acestea sumele colectate la buget sunt foarte reduse. Isarescu crede ca explicatia nu sta, asa cum s-ar putea crede, intr-un nivel mare al evaziunii, ci in „faptul ca economia e nefiscalizata”.

„Firmele nu bazaie degeaba. Parafiscalizarea este enorma. Descurajarea muncii este adevarata”, a spus guvernatorul.

„Fiscalitatea este concentrata excesiv pe munca, iar cand se pune problema cresterii impozitarii tentatia este sa se impoziteze din nou munca, dar pamantul (productia agricola n.r.) e in continuare neimpozitat”, a mai spus guvernatorul.

Asadar, este nevoie de fiscalizarea categoriilor care au fost pana acum privilegiate, dar si de reducerea cheltuielilor. Statul se conduce in prezent dupa sintagma „turcul plateste”, cautand resurse externe pentru echilibrarea deficitului public.Una dintre solutiile vehiculate in ultimul timp a fost cheltuirea rezervei valutare a BNR, a spus guvernatorul bancii centrale. In realitate insa, „nu exista pranz gratuit”, iar toate excesele din trecut au un cost, care trebuie sa se traduca prin scaderea cheltuielilor publice.

Prin urmare, capacitatea statului si rolul sau in economie ar trebui sa devina tot mai redus, este de parere Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului bancii centrale. Lectorii prezenti la seminar au explicat ca, in timp, cheltuielile statului, in special cele sociale, au crescut foarte mult, pentru ca au fost indreptate spre cateogorii sociale care au devenit mase de manevra in perioadele electorale.

Beneficiarii cheltuielilor publice au fost deci o parte a politicienilor dar si reprezentanti ai mediului privat, pe care Lucian Croitoru i-a numit „cautatorii de rente”.

Toate aceste legaturi de interese fac din ce in ce mai greu de redus datoria publica, ce a devenit o problema tot mai mare pe fond de criza, cand investitorii sunt foarte sensibili la acest indicator.

Croitoru a atras atentia ca Romania este dependenta de fluxurile externe de capital, deci nu isi permite sa piarda increderea investitorilor. Tara ar trebui sa recurga la solutia la care au apelat statele din America Latina care se confruntau in 1990 cu aceleasi probleme si care au reusit sa le rezolve prin stabilizare si privatizari. In opinia lui Croitoru, banii din privatizari ar trebui sa mearga spre plata datoriei externe, asa cum s-a intamplat in perioada guvernului Isarescu.

Dincolo de reforma fiscala si a aparatului de stat, fiecare roman ar trebui sa faca reforma la nivel individual, crede Valentin Lazea, economistul sef al bancii centrale.

Sistemul de contributii sociale a condus in timp la cresterea masei de asistati sociali, care devine tot mai greu de intretinut. Sustinerea asistatilor sociali s-ar putea face fie printr-un imprumut extern care insa s-a dovedit in timp ca aduce mai multe costuri decat beneficii, fie prin solidaritate interna, masura prin care cei bogati cedeaza o parte din averi in favoarea celor saraci. Si aceasta din urma solutie este greu de realizat, in conditiile in care celor instariti trebuie sa li se demonstreze „ca nu este rentabil sa existe cersetori”, iar paturile defavorizate ar trebui sa demonstreze la randul lor ca merita acele fonduri.

Ce solutie exista atunci pentru scaderea discrepantelor sociale? In opinia lui Lazea, aceasta poate fi doar „asumarea responsabilitatii individuale, romanii sa invete sa nu mai astepte salvarea de la altcineva”.