Pesimismul oamenilor de afaceri, confirmat: 10 masuri care au ingropat economia

Degeaba am luat banii de la FMI si Banca Mondiala, daca nu stim sa ii folosim eficient. Oamenii de afaceri acuza faptul ca din cele peste 20 masuri anti-criza anuntate pana acum de guvern, numai 3 sau 4 au generat efecte pozitive. Restul au blocat si mai mult activitatea firmelor.

„Am cerut ca Guvernul sa se aseze la masa cu principalii actori sociali din industrie si sa elaboreze un plan pentru criza. Previziunile noastre pentru lunile urmatoare sunt sumbre, daca Guvernul nu va interveni in niciun fel. Vrem ca statul sa intervina in economia romaneasca, la fel ca in celelalte state europene, pentru a fi diminuate efectele crizei”, a declarat, luni, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR-1903), Ioan Cezar Coraci.

DailyBusiness.ro relata despre semnalele de alarma inca dinainte ca aceste masuri sa fie aplicate.

De la estimari la efecte, radiografia programului anti-criza al autoritatilor arata ca circa trei sferturi dintre masuri nu au avut efecte pozitive, cel putin deocamdata.

1.Impozitul minim a „curatat” la propriu cateva mii de firme

Privita ca o masura cu dublu efect, ambele pozitive – venituri mai mari la buget si o curatenie generala in economia romaneasca, introducerea impozitului minim a adus, cel putin pana in prezent, suspendarea sau radierea activitatii a catorva mii de firme si trecerea pe PFA (persoana fizica autorizata) a multor afaceri. In plus, a determinat agravarea evaziunii fiscale in domenii precum retail si servicii, afirma reprezentantii Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR-1903), fapt ce confirma estimarile anterioare ale specialistilor.

2.Devansarea cresterii accizelor la alcool si tutun

Una dintre primele masuri anti-criza luate de cabinetul Boc. Devansarea calendarului majorarii accizelor a dus la cresterea contrabandei cu 30% si majorarea pretului tigaretelor. Fenomenul a fost anticipat inca din luna ianuarie. „Daca accizele cresc, va creste pretul, dar si atractivitatea pietei paralele, a contrabandei si a tarabelor din targ care vand tigari de provenienta ilegala”, declara, intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro, Peter Imre, director corporate affairs Philip Morris Romania si Bulgaria.

3. Majorarea CAS-ului de la 27,5% la 31,3%

O alta masura luata de autoritati in ideea de a creste veniturile la bugetul de stat. In realitate, potrivit patronatelor si organizatiilor sindicale, masura nu a facut altceva decat sa creasca costurile de munca ale angajatorilor si sa ii impinga pe multi sa disponibilizeze personal.

In loc sa stimuleze angajarea, spun reprezentantii patronatelor, guvernul a decis sa prelungeasca cu 3 luni acordarea ajutorului de somaj si sa scuteasca de la plata CAS angajatorii si angajatii in cazul somajului tehnic, masuri cu caracter social, dar fara impact in ceea ce priveste stimularea pietei muncii. FMI a estimat astfel ca rata somajului s-ar putea dubla in acest an.

4.Eliminarea deductibilitatii TVA pentru leasingul auto

Guvernul a hotarat sa nu le mai permita firmelor sa isi deduca TVA-ul pentru automobilele cumparate in leasing si service-ul acestora, justificand decizia prin faptul ca multe persoane fizice si-au cumparat masini pe firma pe care le folosesc mai mult in scop personal. Efectele negative ale deciziei, anticipate intr-o analiza DailyBusiness.ro, potrivit expertilor din piata, a contribuit la accentuarea declinului pietei auto si a lovit puternic in piata de leasing si cea de asigurari, multe dintre firme fiind in pragul falimentului.

5.Achitarea datoriilor guvernamentale

Una dintre masurile cu aplicare imediata promisa de Guvernul Boc. Din cele 7 miliarde de euro pe care statul trebuie sa ii plateasca, pana acum s-au platit maxim 3 miliarde, spun reprezentantii patronatelor. Intre timp, s-au acumulat datorii noi. „Acest demers trebuia insotit de declansarea programului de investitii publice, mai ales in infrastructura ce urma sa vizeze 20% din bugetul de stat. Nu stiu sa fi inceput vreo investitie majora, nici macar programul de reabilitate termica a cladirilor. In schimb, s-a taiat tot ce se putea de la investitii”, a declarat presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR-1903), Ioan Cezar Coraci. Astfel, investitiile au devenit victima de serviciu in ghilotina deficitului excesiv.

6. Eliminarea din oficiu a contribuabililor inactivi

Decizia Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) de a declara inactive circa 131.000 de firme care nu si-au respectat obligatiile catre stat si care nu functioneaza la sediul social declarat, anuntata recent de presedintele ANAF, Sorin Blejnar, risca sa creasca fiscalitatea si sa amplifice blocajul financiar. Modificarile aduse de actele normative privind procedurile fiscale aduc mai multa birocratie si cresc cheltuielile firmelor, spun reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii. De la 1 iunie, in loc sa intocmeasca trei ordine de plata pe luna pentru obligatiile bugetare, firmele vor fi obligate sa emita 12 ordine de plata, iar costurile cu plata comisioanelor vor creste cu 300%. „ANAF exagereaza in masurile privind declararea ca inactivi a contribuabililor, in contextul in care acestea produc efecte drastice asupra angajatorului si a salariatilor”, a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR.

7. Neimpozitarea profitului reinvestit

Masura, promisa inca din primul plan de guvernare de catre cabinetul Boc, a fost amanata de mai multe ori, orizontul de timp in privinta aplicarii variind intre semestrul al II-lea si primavara anului viitor. „O masura elementara in conditii de criza si care in alte tari a fost luata din start. La noi, statul in loc sa sprijine mediul de afaceri sa isi reinvesteasca banii, ii obliga practic sa ii ascunda, sa ii scoata din angrenajul economic”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

8. Stimularea exporturilor

Pusa la loc de cinste in programul anti-criza prezentat de premierul Boc, masura nu s-a concretizat in niciun fel pana in prezent, dincolo de masurile cu titlu de angajament. Capitalizarea CEC si a Eximbank, decise de guvern, au fost amanate pentru luna august, iar politicile promise de sprijinire a exporturilor de produse cu grad inalt de prelucrare si a celor alimentare la export lipsesc cu desavarsire, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor (ANEIR).

„Lipsa de vointa a guvernantilor in reglementarea conform normelor comunitare a TVA-ului pentru export a facut ca in ultimii doi ani numarul firmelor exportatoare sa se reduca de la circa 15.800 la numai 9.800. Cate vor da faliment in acest an, nu se stie”, a spus Mihai Ionescu, intr-o analiza DailyBusiness.ro.

9. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene

Un deziderat al guvernului care s-a lovit insa de o problema esentiala. Atat firmele cat si autoritatile locale nu au posibilitatea de a asigura din resurse proprii contributia minima pentru a derula proiecte cu finantare europeana. In conditiile in care bancile refuza finantarea business-ului, iar dobanzile sunt foarte mari, un fond national de finantare a proiectelor europene este considerat de specialisti ca fiind absolut necesar, in contextul in care firmele nu au bani pentru a asigura cota solicitata la demararea proiectelor.

Directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol, explica recent mecanismele unui asemenea fond. ” Firmele ar depune la Fond un minimum de documentatie si ar trage banii de care au nevoie. Iar cand ar lua fondurile europene, banii s-ar intoarce in acest fond”.

10.Continuarea programului Rabla

Lansat cu intentia declarata de a ajuta industria auto sa reziste crizei fara precedent din ultimele luni, Programul Rabla s-a dovedit ineficient in conditiile in care creditarea este in continuare blocata, iar promotiile lansate de jucatorii din piata si declaratiile ministrului Mediului care, la un moment dat, a anuntat posibila majorare a primei de casare din vara, au creat confuzie in piata. Rezultatele primei etape, cu numai cateva zile de incheierea acesteia vin sa confirme impactul redus al programului – numai 11.000 din cele 20.000 de masini incluse in prima faza a programului au fost vandute. Jucatorii din industrie au cerut Guvernului sa includa in program si societatile comerciale, care sa poata cumpara masini pe baza primei de casare. Intre timp, piata auto a raportat o scadere de 50% fata de anul precedent.

Masurile pozitive luate de cabinetul Boc

Dincolo de modul „contabil” in care trateaza criza, cabinetul Boc a lansat si cateva masuri pozitive, spun oamenii de afaceri, care, din pacate, pot fi numarate pe degete.

Compensarea TVA-ului de recuperat cu cel de achitat sau alte taxe, stoparea cresterilor salariale din domeniu bugetar si initierea unor legi unice de salarizare si pensii, oprirea cheltuirii banului public pe achizitii de masini si mobilier si mai nou, promisiunea majorarii bugetului ajutoarelor de stat pentru IMM-uri si lansarea Programului „Prima Casa” pot fi trecute, cel putin la nivel teoretic, la capitolul actiuni pozitive. „Trebuie vazute, insa, cate din aceste masuri vor deveni realitate. De la declaratii la punerea in practica e cale lunga”, a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR.