Aderarea Muntenegrului ar putea rescrie regulile extinderii UE. Miza depășește costul de 3,2 miliarde de euro

Viitoarea extindere a Uniunii Europene și modul în care vor fi finanțate aderările unor state candidate precum Ucraina, Republica Moldova sau Albania ar putea fi influențate decisiv de cazul Muntenegrului. Deși costul aderării acestei țări este redus în raport cu bugetul comunitar, oficialii europeni consideră că deciziile luate acum vor crea un precedent important pentru toate viitoarele extinderi ale Uniunii, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Eurostat: România a redus cel mai mult deficitul bugetar din UE, dar datoria publică a depășit 60% din PIB

Aderarea Muntenegrului ar putea rescrie regulile extinderii UE. Miza depășește costul de 3,2 miliarde de euro

Comisia Europeană a prezentat recent pachetul financiar destinat aderării Muntenegrului, statul care se află cel mai avansat în procesul de aderare dintre toate țările candidate. Potrivit estimărilor, integrarea țării din Balcanii de Vest, cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, ar costa Uniunea Europeană aproximativ 3,2 miliarde de euro. Raportat la numărul contribuabililor europeni, suma reprezintă mai puțin de un euro de persoană, motiv pentru care oficialii de la Bruxelles au descris costul drept echivalentul prețului unei cafele.

Chiar dacă impactul financiar este nesemnificativ în comparație cu bugetul multianual al Uniunii Europene, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro, diplomații europeni avertizează că adevărata miză nu este valoarea sumei, ci principiul după care vor fi finanțate viitoarele extinderi. Potrivit unor surse europene, pachetul destinat Muntenegrului riscă să provoace dispute între statele membre deoarece va stabili regulile care ar putea fi aplicate ulterior și în cazul altor țări candidate.

Procesul de extindere al Uniunii Europene a fost relansat după mai mulți ani de stagnare, iar reprezentanții Comisiei Europene susțin că în ultimele șase luni s-au înregistrat progrese mai importante decât în întregul deceniu precedent. În paralel, statele membre discută despre reformarea mecanismului de aderare, inclusiv prin introducerea unor criterii democratice suplimentare și a unei integrări treptate pentru state precum Ucraina.

În acest context, Muntenegru devine primul test al noului model de extindere. Tratatul de aderare a început deja să fie pregătit, iar negocierile privind condițiile financiare sunt urmărite atent de toate statele membre, deoarece acestea vor influența și viitoarele negocieri pentru alte țări candidate.

Principala dispută privește sursa fondurilor necesare pentru integrarea noului stat membru. Unele țări susțin că resursele trebuie obținute prin redistribuirea banilor existenți în bugetul european, în timp ce altele consideră că este nevoie de surse suplimentare de finanțare sau chiar de majorarea contribuțiilor statelor membre.

Discuția reflectă diferențele de viziune dintre statele Uniunii privind prioritățile bugetare. Țările din sudul și estul Europei doresc alocări mai consistente pentru politica agricolă comună și fondurile de coeziune, în timp ce statele din nordul continentului preferă direcționarea resurselor către competitivitate economică, inovare și apărare.

După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al bugetului european, ceea ce înseamnă că ar primi mai multe fonduri decât ar contribui. O parte dintre resursele necesare ar urma să provină din fondurile pe care țara le primește în prezent prin programul european destinat asistenței externe, Global Europe. Odată devenită stat membru, Muntenegru nu ar mai beneficia de aceste finanțări externe, iar sumele respective ar fi redirecționate către politica agricolă și dezvoltarea regională.

Rămâne, însă, deschisă problema finanțării celorlalte programe europene. Comisia Europeană propune majorarea proporțională a fondurilor pentru domenii precum apărarea și competitivitatea, astfel încât aderarea unui nou stat să nu reducă finanțarea destinată actualelor state membre.