Criză de angajați în Europa. Companiile funcționează prin forța de muncă străină, din lipsa muncitorilor

Tot mai multe țări europene se confruntă cu o criză de angajați, informează zf.ro. Penuria de muncitori din Europa face tot mai acerbă concurenţa pentru forţa de muncă străină, care are o importanță aparte pentru funcționarea firmelor din UE.

Criză de angajați în Europa

Penuria de forță de muncă din Germania este atât de severă, încât unul dintre partidele din coaliția de guvernare a propus relaxarea regulilor de angajare pentru străini, în așa fel încât să nu mai fie obligatorie cunoașterea limbii germane pentru personalul de creșe și grădinițe. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că lipsa forței de muncă este cel mai mare obstacol pentru creșterea economică.

Citește și despre: Alertă în sistemul național de pensii. Statul român are tot mai mulți pensionari și tot mai puțini angajați. Care sunt principalele riscuri

Bulgaria este lovită de lipsa forței de muncă. Mai multe hoteluri de pe litoralul ar putea rămâne închise din cauza…

Bulgaria nu are forță de muncă pentru sezonul estival. Multe hoteluri vor rămâne închise pe perioada verii.

Investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru al anului 2024. Adrian Câciu anunță un plus de aproape 2…

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, transmite că investițiile realizate în primul trimestru al anului 2024 au ajuns la 4,5 miliarde de euro, cu…

Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante în 2022. Este un indicator al deficitului de forță de lucru cu care se confruntă cea mai mare economie europeană. Deși țara a riscat cu politica ușilor deschise aplicată în criza refugiaților din Orientul Mijlociu și Africa din 2015, golul continuă să se mărească. Țara are nevoie în continuare de forță de lucru. Estimările arată că deficitul va urca la 7 milioane de muncitori în 2035, dacă nu se schimbă nimic în bine.

Multe dintre statele europene se confruntă cu penurie de forță de muncă. Lipsa angajaților este regăsită în special în statele din Europa de Est, acolo unde o bună parte din tineri sunt plecați la muncă sau să locuiască în Vest. Până să vină pandemia, Polonia o ducea bine, având cea mai mare economie din regiune, datorită importului de forță de muncă, în special cu caracter sezonier, din Ucraina.

Pe angajații din Ucraina a pus ochii și Berlinul, care a realizat o lege specială pentru a-i atrage pe piața germană. Germania părea atât de hotărâtă să-i aducă pe ucraineni, încât Polonia s-a pregătit de un război politic cu aceasta. Guvernul german a decis să deschidă din nou larg ușile străinilor. De data aceasta, celor cu pregătire profesională din afara UE. Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii. Legea imigranților cu pregătire profesională este întregită cu măsuri care-i încurajează pe muncitorii din Albania, Bosnia și Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia să vină în Germania.

Legea urmează să intre în vigoare mai târziu în acest an. Până acum, statutul lor era reglementat doar printr-un act special „Regle­mentări pentru Balcanii de Vest“, introdus în 2016, care permitea forţei de muncă din regiune să acceseze orice post, dar cu condiţia de a fi primit o ofertă de la un angajator german și de a-i fi recunoscută în țară calificarea profesională. Actul ar fi trebuit să expire în 2020, dar a fost prelungit până la sfârșitul acestui an, fiind considerat un succes, care a permis angajarea a până la 25.000 de angajați în fiecare an.

Este o veste bună mai ales pentru industria construcţiilor. Companiile pot acum să decidă gradul de pregătire profesională şi de experienţă cerut salariaţilor din import. Oamenii veniți din alte părți decât Balcanii de Vest sunt acceptați doar dacă au primit o ofertă de muncă. Eforturile legislative făcute de germani arată cât de mare devine concurenţa pentru muncitori străini.

Te-ar putea interesa și: ATENȚIE, români! Companiile din Europa fac concedieri masive. Scenariu sumbru și pentru România