Canalul Bâstroe rămâne un subiect de discuție. MAE: partea română a reiterat „solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj”

Noi discuții în cazul Canalului Bâstroe! Partea română a solicitat accesul în apele ucrainene ale brațului Chilia pentru navele hidrografice ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos, pentru verificări de teren, citează ziare.com.

Canalul Bâstroe rămâne un subiect de discuție

În data de 20 februarie, ambasadorul Ucrainei a mers la Ministerul Afacerilor Externe. În urma întâlnirii, MAE a menționat în cadrul unui comunicat de presă că România a solicitat acordul celeilalte părți pentru accesul navelor hidrografice la brațul Chilia, mai exact, în apele ucrainene.

Reprezentanții au menționat că solicitarea a fost făcută în regim de urgență, pentru verificările de teren. În cadrul discuției, partea română nu a ezitat să ceară clarificări cu privire la declarațiile emise până la ora actuală. Inițial, ucrainenii spuneau că vor fi efectuate doar lucrări de întreținere, iar la scurt timp după, Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii a confirmat că adâncimea de navigație a ajuns la 6.5m, de la 3.9m.

România, codașă la viteza internetului. Podiumul este ocupat de țări scandinave

Viteza internetului în România a scăzut foarte mult în ultimii ani. Până în urmă cu un deceniu, țara noastră era fruntașă la acest capitol.

Schimbări importante în privinţa vizelor pentru cetăţenii români care vizează Turcia. Ce trebuie să ştii dacă pleci în vacanţă

În urma unei hotărâri de guvern adoptate recent, România a denunțat parțial un acord bilateral cu Republica Turcia privind călătoriile reciproce ale cetățenilor lor. Acest…

„Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.

În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bîstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei)”, se arată în comunicatul transmis de MAE.

Citește și: România închide porțile Ucrainei pe subiectul „Bâstroe”. Tanczos Barna: „Nici legislația națională a României, nici legislația ucraineană nu permit desfășurarea unor lucrări”

Reprezentanții au confirmat că au solicitat stoparea imediată a lucrărilor de dragaj, dacă nu este îndeplinit scopul exclusivist, de întreținere a căii de navigație. Partea română le-a transmis ucrainenilor că orice proiect ar trebui să fie pus în așteptare, până în momentul în care primesc aprobare din partea responsabililor.

„Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze.Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop”, conform comunicatului transmis de MAE.

În comunicat s-a transmis faptul că partea română a solicitat acces în regim de urgență al navelor hidrografice ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos, în apele ucrainene de la brațul Chilia. Sedimentarea de debite și măsurătorile de batimetrie sunt principalele activități pe care responsabilii vor să le îndeplinească.

„Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.

MAE a arătat în cadrul întâlnirii că un astfel de acord al părții ucrainene va contribui la clarificarea aspectelor anterior menționate, precum și la asigurarea deplină a încrederii între cele două părți – ca parteneri și state vecine apropiate, care împărtășesc aceleași valori.MAE reiterează, în acest context, faptul că verificarea pe teren a informațiilor tehnice specifice nu se află în competențele MAE, care nu are structuri teritoriale și nici specializare în materie. Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente”, anunță MAE.

Vezi și: Lovitură dură pentru Ucraina! România nu le permite autorităților să demareze lucrările propuse