Culiță Sterp câștigă o avere de pe urma oilor! Zilnic, foarte mulți clienți îi trec pragul mamei Geta pentru a cumpăra brânză proaspătă, telemea, jumări, smântână, dar și alte produse bio.

Citește și Danone şi Lactalis se zbat pe piața laptelui cu o marjă de profit sub 2%-3%. Cine sunt companiile-lider din sectorul alimentar

Culiță Sterp câștigă o avere de pe urma oilor!

Însă, față de anul precedent, prețul acestora a crescut destul de mult, afirmă un client care a filmat produsele din magazinul familiei Sterp.

Potrivit imaginilor surprinse de client, un kilogram de brânză de oaie este vândut de familia lui Culiță Sterp cu 50 de lei, față de 48 de lei cât costa în urmă cu un an, potrivit cancan.ro.

De asemenea, și jumările sunt mai scumpe în magazinul mamei Geta, un kilogram costă acum 80 de lei.

După ce a cumpărat câte puțin din fiecare produs, la final bărbatul a scos din buzunar suma de 44 de lei. Cu toate acestea, mama Geta nu s-a putut abține și a făcut o glumă pe măsură la finalul cumpărăturilor.

 ”Păi ai mai multe muieri cred. Asta este 17 lei. 44 de lei în total. Pentru că ai filmat îmi dai 50 de lei, nu 44”, a spus mama lui Culiță Sterp.

Deși este foarte cunoscută, familia Sterp nu are niciun magazin în București și asta pentru că mama Geta spune că chiriile sunt extrem de mari așa că au decis să se limiteze doar la cel din Hațeg.

„Nu am magazin la București, vindem doar aici la Hațeg. Nu am vrut să vindem la București că sunt chiriile prea mari. Eu sunt obișnuită aici”, ne-a spus mama Geta. Totodată, ea a mai povestit și că este ajutată la turma de oi de către copiii săi. Mai mult de atât, întreaga familie este implicată în afacere”, a declarat mama lui Culiță Sterp.

Topul celor mai bune brânzeturi din lume

Topul celor mai bune brânzeturi din lume. Chiar dacă cererile pentru produsele tradiționale românești sunt foarte mari, iar feedback-urile pozitive, totuși telemeaua sau brânza de burduf n-au reuşit să-şi facă loc în top.

Topul celor mai bune brânzeturi din lume. Produsele lactate românești nu-şi găsesc locul printre delicatese, chiar dacă calitatea şi gustul ne recomandă. Astfel că n-am reuşit să intrăm în topul celor mai bune 50 de brânzeturi din lume cu niciun produs.

„Rezultatele astea sunt urmarea neglijenţei responsabililor din acest domeniu de activitate. Avem multe tipuri de telemea care sunt deosebite şi care pot concura cu orice tip de brânzeturi din orice fel de ţară„, declară Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară.

Deşi suntem „popor de oieri”, nu ştim să ne vindem: nici telemeaua de Sibiu ori de Ibăneşti sau brânza de burduf n-au ajuns pe listă. „Avem o brânză de burduf făcută anul trecut la munte. Care e secretul gustului? Zona, iarba. Şi pe urmă cheagul. La munte se încheagă laptele doar cu cheag natural. Suntem sută la sută siguri că nicăieri în lume nu se face„, susţine Livia Voinica, producător brânză.

„Domnii care au făcut topul acela n-au gustat din brânzeturile noastre. sincer să fiu. Am clienţi din toate ţările, din toată lumea. Şi în China, şi în Austria dau brânză. Şi în Spania, Italia. Spun că telemeaua noastră de Sibiu e cea mai bună, cea mai gustoasă„, spune Dumitru Ionuţ Onica, un alt producător.

Fermierii români cu greu reuşesc să-şi ducă marfa în afara ţării. În schimb, pe rafturile de la noi găsim tot mai multe produse din import. „Nu se găsesc brânzeturile româneşti. Eu când am călătorit nu am văzut specialităţi în magazine, cum am văzut din orice altă ţară„, spune un român, potrivit Observatornews.ro.

Clasamentul realizat de Atlasul Mondial al Bucătăriei Tradiționale este ocupat, în mare parte, de Italia, cu celebrele sortimente Parmezan, Gorgonzola și Burrata. Pe lângă italieni, şi-au făcut loc şi francezii, elvețienii sau olandezii.

• 1. Parmezan (Italia)
• 2. Gorgonzola (Italia)
• 3. Burrata (Italia)
• 4. Grana Padano (Italia)
• 5. Oaxaca Cheese (Spania)
• 6. Stracchino di Crescenza (Italia)
• 7. Mozzarella (Italia)
• 8. Queijo Serra da Estrela (Portugalia)
• 9. Pecorino Sardo (Italia)
• 10. Pecorino Toscano (Italia)

Citește și INS anunță o creştere cu 11,4%, în primele 7 luni a cantităţii de lapte de vacă pe care unitățile procesatoare au colectat-o