Avertisment extrem de dur al economistului Adrian Negrescu: ”Pentru cei foarte săraci, perioada următoare va semăna, din păcate, cu un fel de Jocurile Foamei”

Scumpirea alimentelor nu este o noutate pentru români. Iar valul de scumpiri va continua, date fiind măsurile de austeritate anunțate de guvern și eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică. Economistul Adrian Negrescu anticipează că românii foarte săraci vor fi, logic, cei mai afectați de mărirea prețurilor.

”Chiar dacă s-a menținut plafonarea adaosului comercial – o măsură pe care, sincer, o consider inutilă – prețurile au crescut și vor continua să crească, pe fondul majorării costurilor operaționale: de la scumpirea energiei, la creșterea cheltuielilor cu transportul și deprecierea cursului euro.

Pentru majoritatea românilor, probabil următoarele luni vor deveni o adevărată vânătoare de promoții – soluția prin care să cumpere mai ieftin. Magazinele vor miza pe discounturi, fidelizarea clienților și campanii promoționale, în speranța că își vor păstra clientela. Pentru cei foarte săraci, perioada următoare va semăna, din păcate, cu un fel de Jocurile Foamei (celebru film american având ca temă lupta pentru supraviețuire – n.r.): scumpirea utilităților, a alimentelor și a traiului zilnic îi va arunca într-o cursă infernală pentru un trai decent”, consideră Negrescu, citat de adevarul.

Citește și Se scumpește berea de la 1 august. Cât va costa băutura preferată de români. Semnalul de alarmă tras de producători

În aceste condiții, Adrian Negrescu anticipează că românii vor trebui să-și adapteze obiceiurile de cumpărare și vor alege tot mai des promoțiile și produsele mai ieftine, chiar dacă acestea pot fi de calitate mai slabă. Totodată, comercianții își vor adapta oferta, pentru a-și menține vânzările.

”Adaptarea la scumpiri va însemna optimizarea consumului, urmărirea promoțiilor și adaptarea meniului zilnic în funcție de ce se găsește la reducere în magazine. Comercianții, la rândul lor, vor fi presați de creșterea taxelor și de tot mai multe constrângeri fiscale, ceea ce îi va determina să-și reconfigureze ofertele: vor ieși pe piață cu produse mai ieftine, dar de calitate mai slabă, și vor căuta noi nișe pentru a genera vânzări”, spune economistul.

Banca Națională a României (BNR) a avut, la 8 iulie, prima reacție după ce guvernul și-a asumat pachetul nr. 1 de măsuri fiscale. Reprezentanții băncii centrale avertizează că rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, urmând să urce ”mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp”.

Prețurile alimentelor, deja în urcare de ceva vreme, reprezintă un subiect al multor postări și comentarii online.

Unii români spun că nu vor să facă economii care să afecteze bugetul lunar alocat pentru mâncare.

”Cheltuiesc cam 2.500–3.500 de lei pe mâncare pe lună – ingrediente de calitate și carne bună, nu fac economie la mâncat. Vreau să și mănânc bine, nu doar să exist”, scrie cineva pe platforma Reddit.

Altul sunt de părere că atunci când vine vorba despre mâncare, nu este bine să alegi doar ce este mai ieftin.

”Locul unde se poate face economie este la comenzile de mâncare. Acolo, pe lângă faptul că este junk food, a devenit și un lux, având în vedere că un burger și niște cartofi ajung lejer la 100 de lei. Din păcate, stilul meu de viață nu îmi permite să gătesc prea des în timpul săptămânii, așa că mai pierd încă vreo 1.500 de lei pe lună doar pe comenzi date la întâmplare pentru mâncare”, este de părere un internaut.

Un alt român spune că mai întâi stabilește bugetul lunar pentru mâncare, iar apoi se ocupă de restul cheltuielilor.

”Nu trebuie să faci economii când vine vorba de bunăstarea ta; o sumă mare cheltuită pe mâncare nu înseamnă risipă, decât dacă ajungi să arunci mâncarea pentru că se strică. Nu mă bucur dacă economisesc 200 de lei pe lună mâncând parizer”, a mărturisit respectivul.

Multe cupluri dezvăluie sumele alocate lunar pentru mâncare, între 1.500 și 4.000 de lei, precizând dacă și cât de des aleg să mănânce în oraș.

”Nu prea mâncăm în oraș, dar atunci când cumpărăm ceva, alegem ce este mai bun, fie că este vorba despre carne, brânză, fructe sau legume”

”Nu sunt incluse ieșirile la restaurante. Gătim majoritatea timpului acasă, iar la restaurant mergem mai mult pentru experiență culinară, nu pentru că nu am avea chef de gătit”

”Majoritatea cumpărăturilor le facem la supermarket, dar avem noroc și de ajutor de la părinți, care ne trimit ouă, pui etc. de la sat”

Citește și Preţuri Litoral 2025. Ce conţine meniul zilei care costă 25 de lei, într-un restaurant din Neptun