Paradoxul generat de prețurile negative la energie. În loc de scăderi, ar putea duce la creșterea facturilor pentru români

Prețurile negative, atunci când producătorii de energie electrică plătesc pentru ca furnizorii să le preia energia electrică în sistemul național, riscă, în mod paradoxal, să ducă la o creștere a prețurilor finale pentru consumatorii finali. Mai exact, după cum arată o analiză făcută de Agenția Energia Inteligentă (AEI) există posibilitatea unor scumpiri pentru români, transmite Profit.ro.

Duminică, producătorii de electricitate au fost nevoiți să plătească furnizorilor pentru a prelua surplusul de curent timp de 7 ore consecutive, stabilind astfel un record pentru cel mai mare număr de ore în care au fost înregistrate prețurile negative într-o singură zi pe piața spot autohtonă.

În decursul ultimei săptămâni, au fost înregistrate deja 17 intervale orare în care prețurile negative au fost active, reprezentând peste jumătate din numărul total de ore cu prețuri negative înregistrate anul trecut. Piața spot de energie din România, unde se tranzacționează aproape 40% din energia consumată intern, a raportat anul trecut un record de 32 de ore cu prețuri negative la energie electrică.

În ziua de sâmbătă, producătorii de electricitate au fost nevoiți să plătească furnizorilor nu mai puțin de 142,39 lei/MWh timp de o oră pentru a prelua surplusul de curent, stabilind astfel un record pentru prețurile negative maxime înregistrate pe piața autohtonă.

„Aceste prețuri nu vor scădea facturile românilor, fiind chiar un semn al posibilității apariției pericolului creșterii prețurilor la energie electrică”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Te-ar putea interesa și: Prețuri negative la energie! Eolienele din Dobrogea, cele mai mari forțe din sistemul de producție!

Paradoxul pe care îl generează prețurile negative la energie

Chisălițe argumentează că scăderea consumului de energie în România, în special în sectorul industrial, determină un excedent de producție de energie în timpul zilei și în weekend, ceea ce obligă furnizorii români să exporte electricitate la prețuri reduse.

De-a lungul ultimilor 15 ani, capacitățile de producere a energiei regenerabile au fost dezvoltate fără sisteme de stocare adecvate, în timp ce au fost implementate sisteme de acumulare prin pompaj și tehnologii de producere a hidrogenului verde. Aceste evoluții au condus la o creștere a producției de electricitate exclusiv în timpul zilei. În ciuda dificultăților tehnice și de gestionare a sistemului, această situație generează costuri mai ridicate și, implicit, prețuri mai mari în viitor.

Scăderea numărului de ore de operare a capacităților de producție a energiei securitare, bazate pe cărbune și gaze, conduce la o creștere a costurilor asociate cu această energie, care, în lipsa capacităților de stocare, va deveni tot mai importantă în perioadele de vârf de consum. Reducerea numărului de ore de funcționare înseamnă costuri mai mari și, implicit, prețuri mai ridicate.

În plus, pornirea și oprirea repetată și neplanificată a acestor instalațiilor de producție a energiei regenerabileduce la randamente scăzute și costuri crescute pentru producția de energie securitară pe bază de cărbune și gaze.

În același timp, întreruperea funcționării capacităților de producție a energiei regenerabile sau funcționarea acestora la prețuri zero și negative conduce, în timp, la creșterea costurilor asociate cu energia regenerabilă.

Citește și: România, exportator net de gaze pentru prima dată în 2024. Ce se întâmplă cu consumul intern