„Legea Vexler”, reexaminată și adoptată în forma trimisă la promulgare

Actul normativ vizează, totodată, promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și crime de război și include modificări ale Legii nr. 157/2018, care reglementează măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

Legea inițiată de deputatul minorității evreiești din România, Silviu Vexler, a fost adoptată în forma inițială, respectiv în varianta votată de Senat, în conformitate cu decizia Curții Constituționale a României (CCR).

Legea Vexler fusese transmisă spre promulgare pe 21 iunie

În conformitate cu prevederile articolului 146 lit. a) din Constituția României, pe 18 iunie a fost depusă o sesizare de neconstituționalitate de către deputați din grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri, precum și de deputați neafiliați. Ulterior, pe 10 iulie, președintele României a formulat și el o sesizare de neconstituționalitate a legii.

CCR, prin Decizia nr. 356/2025, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Nicușor Dan

La data de 3 decembrie 2025, Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, întrucât actul normativ trimis la promulgare nu ar îndeplini condițiile de previzibilitate în ceea ce privește conținutul constitutiv al infracțiunilor pe care le instituie și ar opera cu categorii juridico-penale insuficient definite, care pot duce la interpretări neunitare și chiar abuzive, se precizează în raport.

Citește și: Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, judecat pentru promovarea legionarismului

Potrivit proiectului, o organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob este orice grup format din cel puțin trei persoane, care își desfășoară activitatea pe termen scurt sau lung pentru a promova ideile, concepțiile sau doctrinelor respective.

O organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob este cea care vizează, printre altele, răspândirea urii și violenței pe motive etnice, rasiale sau religioase, afirmarea superiorității unor rase și inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, folosirea violenței pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice și promovarea șovinismului.

În această categorie pot fi incluse organizații cu sau fără personalitate juridică, partide și mișcări politice, asociații și fundații, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute.

Materialele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe includ documente de propagandă politică – manifeste, afișe, fotografii publicitare, reclame audio-video, statute și programe – care transmit conținutul doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, conform definiției anterioare.

Citește și: Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, acuzat de promovarea legionarismului și de planuri subversive împotriva statului