Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru joi, la ora 14:00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare. Discuțiile sunt dedicate în principal stadiului implementării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul în care România se apropie de termenul-limită de 31 august 2026 pentru îndeplinirea obiectivelor și jaloanelor asumate.
Te-ar mai putea interesa și: Daniel Dăianu, avertisment dur privind PNRR: „România nu își permite să piardă miliarde de euro”
La întâlnire sunt așteptați liderii principalelor formațiuni politice implicate în fosta coaliție: Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL), Dominic Fritz, președintele Uniunii Salvați România (USR), și Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Prezența tuturor acestor lideri indică faptul că discuțiile nu vizează doar aspecte tehnice ale PNRR, ci și asumarea politică a măsurilor care trebuie adoptate într-un interval foarte scurt.
Pe lângă liderii politici, la Cotroceni au fost invitați și ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei doi au un rol important în negocierile cu instituțiile europene și în gestionarea măsurilor care trebuie finalizate pentru ca România să își respecte angajamentele asumate prin PNRR.
Unul dintre cele mai sensibile subiecte aflate în centrul discuțiilor este noua lege a salarizării, care este legată de angajamentele României față de Comisia Europeană. Proiectul de lege a fost transmis la Bruxelles, iar autoritățile române încearcă să obțină acordul oficialilor europeni asupra formei finale și asupra impactului financiar al măsurilor propuse.
Dragoș Pîslaru și Alexandru Nazare au purtat miercuri discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, prin videoconferință, negocierile durând mai multe ore. Scopul acestor discuții a fost găsirea unei formule acceptabile pentru ambele părți, în special în ceea ce privește modificările recente aduse proiectului legii salarizării. Potrivit informațiilor prezentate de sursele citate, Comisia Europeană nu ar fi acceptat, cel puțin deocamdată, propunerea României privind creșterea plafonului destinat cheltuielilor cu salariile.
Una dintre principalele probleme este, astfel, dimensiunea anvelopei bugetare pentru salarizare. Unele surse apropiate negocierilor susțin că impactul bugetar al noilor prevederi ar fi ajuns să depășească semnificativ estimările inițiale. În acest context, ar fi fost luată în calcul o anvelopă de până la 16 miliarde de lei pentru cheltuielile de salarizare. O asemenea creștere ar reprezenta însă un subiect sensibil în negocierile cu Bruxelles-ul, întrucât România trebuie să respecte limitele fiscale și angajamentele asumate în cadrul PNRR.
Pe de altă parte, există și surse care susțin că plafonul nu ar putea depăși aproximativ 12 miliarde de lei. Această variantă este contestată sau considerată insuficientă de anumite categorii, în special în contextul nemulțumirilor exprimate de sindicate, dar și de reprezentanți ai PSD. Prin urmare, există o diferență semnificativă între suma pe care anumite grupuri politice și sindicale ar dori să o obțină și limita pe care Guvernul ar putea să o susțină în negocierile cu Comisia Europeană.
Problema este complicată și de modul în care a fost gestionat proiectul de lege în raport cu partidele din coaliție. Potrivit unor surse politice, Dragoș Pîslaru ar fi transmis la Bruxelles un draft al legii înainte ca acesta să fie prezentat într-o formă finală partidelor politice. Această situație poate genera tensiuni politice, deoarece partidele implicate în susținerea guvernării trebuie să își armonizeze pozițiile asupra unei legi cu un impact bugetar major, în timp ce negocierea cu oficialii europeni se desfășoară deja.
Prin urmare, întâlnirea convocată de Nicușor Dan la Cotroceni are loc într-un moment în care România trebuie să găsească rapid un compromis între mai multe obiective aflate în tensiune. Pe de o parte, Guvernul și partidele politice trebuie să răspundă solicitărilor privind salarizarea și nemulțumirilor sindicatelor. Pe de altă parte, orice creștere semnificativă a cheltuielilor cu salariile trebuie să fie compatibilă cu limitele bugetare și cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.