Răspunderea penală de la 12 ani? Avocatul Poporului respinge ideea coborârii pragului pentru omor

În contextul unei inițiative legislative depuse la Senat, care propune reducerea vârstei răspunderii penale de la 14 la 12 ani pentru infracțiunea de omor, instituția Avocatul Poporului a transmis un punct de vedere oficial către Ministerul Justiției în care respinge modificarea cadrului legislativ actual. Argumentul principal invocat este lipsa discernământului penal suficient dezvoltat la copiii de 12–13 ani pentru a înțelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul și consecințele juridice ale acesteia, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Fals avocat din Târgu Jiu, reținut după ce ar fi păcălit șoferi timp de trei ani

Răspunderea penală de la 12 ani? Avocatul Poporului respinge ideea coborârii pragului pentru omor

Proiectul de lege a fost inițiat de Alexandru-Ștefan Băișanu și prevede că minorii cu vârste între 12 și 14 ani ar putea răspunde penal pentru omor dacă o expertiză psihologică și psihiatrică stabilește că au acționat cu discernământ. În prezent, legislația din România este clară: copiii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de gravitatea faptei. Minorii între 14 și 16 ani pot fi trași la răspundere penală doar dacă se dovedește existența discernământului, iar după 16 ani răspund potrivit regulilor generale, însă într-un regim special aplicabil minorilor.

Inițiatorii susțin că în cazul unor infracțiuni extrem de grave, precum omorul, statul ar trebui să poată interveni penal chiar dacă autorul are sub 14 ani, invocând exemple din alte state unde limita este mai scăzută: 10 ani în Marea Britanie, Elveția sau Australia și 12 ani în Turcia, Olanda și Grecia. În opinia lor, actualul cadru legal nu oferă un răspuns suficient de ferm în situații excepționale.

În schimb, Avocatul Poporului consideră că o asemenea modificare ar avea efecte negative pe termen lung și nu este justificată nici din perspectivă psihologică, nici statistică. Instituția arată că dezvoltarea emoțională și cognitivă a unui copil de 12–13 ani nu este completă, iar capacitatea de a înțelege pe deplin gravitatea unui omor și implicațiile legale este limitată. Din acest motiv, legea actuală pornește de la prezumția lipsei discernământului penal sub 14 ani.

Un alt argument important ține de proporționalitate. În perioada 2023–2026 au fost identificate doar două cazuri de omor în care au fost implicați minori sub 14 ani, într-un context în care România are aproximativ trei milioane de copii în această categorie de vârstă. Avocatul Poporului avertizează că modificarea legii sub presiunea emoției publice generate de cazuri intens mediatizate nu reprezintă o soluție echilibrată și poate conduce la măsuri disproporționate.

Instituția mai subliniază că intervenția penală timpurie poate avea consecințe grave asupra copilului: stigmatizare, etichetare ca „infractor”, afectarea șanselor de integrare socială și profesională pe termen lung. Studiile de specialitate indică faptul că implicarea precoce în sistemul penal nu reduce neapărat comportamentele violente și poate, în unele situații, să le accentueze. În schimb, măsurile educative, consilierea psihologică, sprijinul familial și intervenția socială timpurie au o eficiență mai mare în prevenirea recidivei.

Avocatul Poporului atrage atenția și asupra cauzelor sociale ale delincvenței juvenile: medii familiale dezorganizate, părinți plecați la muncă în străinătate, abandon școlar, lipsa supravegherii și a serviciilor sociale eficiente. Problema reală nu ar fi absența pedepsei penale pentru copiii sub 14 ani, ci lipsa unor mecanisme de prevenție bine finanțate și coordonate.

De partea cealaltă, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că ministerul nu a inițiat un proiect de lege în acest sens și că analiza are loc în cadrul unui grup de lucru. La reuniunea din 19 februarie 2026 au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, Direcției Naționale de Probațiune, Inspectoratului General al Poliției Române, precum și organizații neguvernamentale precum Salvați Copiii și UNICEF.