Politicienii care dețin funcții de demnitate publică în România ar putea beneficia de creșteri salariale semnificative odată cu aplicarea noii legi a salarizării în sectorul bugetar. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme care urmărește restructurarea grilei de salarizare din sistemul public, cu scopul declarat de a reduce dezechilibrele și inechitățile dintre diferitele categorii de angajați ai statului, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Reforma salarizării din Justiție și MAI: Salarii mai mari la bază, dar scăderi ale veniturilor brute din cauza reducerii sporurilor
Potrivit estimărilor prezentate, creșterile salariale pentru cele mai înalte funcții din stat — președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari și alți demnitari — ar varia între 2.800 și 4.500 de lei net. Autoritățile susțin că, în timp ce unele categorii bugetare vor beneficia de majorări, nu toți angajații din sectorul public vor înregistra creșteri salariale. Totuși, este garantat că niciun salariu nu va fi redus în urma noii legi.
În aceeași categorie de beneficiari ai noii grile salariale se regăsesc și alte domenii considerate esențiale pentru funcționarea statului, precum medicii, profesorii și angajații din sistemul de justiție. Astfel, reforma este prezentată ca una amplă, cu impact asupra întregului aparat bugetar, nu doar asupra clasei politice.
Conform calculelor, veniturile demnitarilor de vârf ar urma să crească după cum urmează: președintele României ar ajunge de la aproximativ 14.602 lei net la circa 19.200 lei net; președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului de la aproximativ 13.993 lei la 18.000 lei net; prim-ministrul de la aproximativ 13.993 lei la 18.000 lei net; miniștrii de la aproximativ 12.800 lei la 15.600 lei net; iar parlamentarii (senatori și deputați) de la aproximativ 11.000 lei la 14.400 lei net. De asemenea, primarul Capitalei ar urma să încaseze în jur de 15.600 de lei net, față de aproximativ 12.100 de lei în prezent.
Salariile de bază ale demnitarilor nu au mai fost modificate din 2018, fiind înghețate de atunci. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, veniturile unora dintre aleși au crescut indirect, în special în cazul parlamentarilor, care au beneficiat de majorări ale sumelor forfetare destinate cheltuielilor pentru birourile parlamentare.