Tot mai mulți români nu își mai pot plăti ratele. Cresc executările silite și cererile de insolvență personală

Tot mai mulți români se confruntă cu dificultăți financiare și ajung în imposibilitatea de a-și achita ratele la bănci, instituții financiare nebancare sau case de ajutor reciproc. Fenomenul începe să se reflecte atât în statisticile oficiale ale Băncii Naționale a României, cât și în creșterea numărului de persoane care solicită sprijin pentru restructurarea datoriilor sau chiar declanșarea procedurii de insolvență personală, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Banca Angliei avertizează asupra presiunilor inflaționiste generate de creșterea salariilor din sectorul public

Tot mai mulți români nu își mai pot plăti ratele. Cresc executările silite și cererile de insolvență personală

Datele publicate de BNR arată că rata creditelor neperformante este în creștere. Dacă la sfârșitul anului 2025 aceasta era de 2,68%, în martie 2026 a ajuns la 2,83%, semn că tot mai mulți debitori întâmpină probleme în rambursarea împrumuturilor contractate.

În spatele cifrelor se află însă situații dramatice, în care familii întregi sunt afectate de acumularea datoriilor și de măsurile de recuperare a acestora. Un astfel de caz este cel al Adelinei și al soțului său, care au contractat anul trecut trei credite de câte 10.000 de euro fiecare de la case de ajutor reciproc. Inițial, cei doi au considerat că își pot gestiona obligațiile financiare, însă după numai șapte luni au ajuns în imposibilitatea de a mai plăti ratele.

Ca urmare, creditorii au declanșat procedura de executare silită. Potrivit femeii, contractele prevăd că, în momentul în care mai multe rate nu sunt achitate la termen, nu se solicită doar plata restanțelor, ci întregul sold rămas de rambursat. Pentru persoanele care deja se confruntă cu probleme financiare, o asemenea obligație devine aproape imposibil de onorat.

În plus, costurile executării silite cresc considerabil povara financiară. În cazul unui singur credit de 10.000 de euro, taxele și onorariile percepute de executorul judecătoresc pot depăși 7.000 de lei. La acestea se adaugă penalitățile de întârziere și dobânzile care continuă să se acumuleze până la recuperarea integrală a datoriei.

Experiența a determinat-o pe Adelina să îi avertizeze pe cei care intenționează să contracteze împrumuturi să citească cu mare atenție toate clauzele contractuale și să analizeze realist capacitatea de rambursare înainte de a lua o decizie.

Specialiștii spun că această creștere a dificultăților financiare este alimentată de mai mulți factori care afectează simultan bugetele gospodăriilor. Inflația, costurile ridicate ale utilităților, cheltuielile tot mai mari pentru alimente și servicii, precum și incertitudinile economice au redus capacitatea multor familii de a face față obligațiilor lunare.

Consultanții economici observă că presiunea financiară acumulată în ultimul an începe să producă efecte vizibile. Mulți români și-au consumat economiile, iar veniturile nu mai reușesc să țină pasul cu cheltuielile. În aceste condiții, plata ratelor devine una dintre primele obligații care nu mai poate fi respectată.

Pentru persoanele care întâmpină probleme temporare, există totuși soluții înainte de a se ajunge la executare silită. Una dintre acestea este apelarea la Centrul pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), instituție care facilitează negocierile dintre clienți și bănci sau alte instituții de credit.

În ultimii trei ani, aproape 10.000 de români au apelat la această formă de mediere. Prin intermediul negocierilor, debitorii pot obține restructurarea împrumuturilor, reducerea ratelor lunare, perioade de grație sau alte soluții care să le permită să își stabilizeze situația financiară.

Reprezentanții CSALB explică faptul că persoanele care pot demonstra existența unor probleme obiective, precum pierderea locului de muncă, apariția unei afecțiuni medicale grave, diminuarea veniturilor sau alte situații familiale dificile, au șanse mai mari să obțină condiții mai favorabile de rambursare.

Există însă și cazuri în care nivelul datoriilor depășește cu mult posibilitățile reale de plată ale debitorilor. Pentru aceste persoane, legea oferă posibilitatea insolvenței personale, procedură care permite reorganizarea situației financiare și stabilirea unui plan de rambursare adaptat veniturilor disponibile.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pregătește în prezent modificări importante ale legislației privind insolvența persoanelor fizice. Una dintre principalele schimbări propuse vizează protejarea locuinței debitorului.

În forma actuală a legii, locuința poate fi valorificată pentru recuperarea datoriilor. ANPC dorește însă ca, în anumite condiții, aceasta să fie inclusă în categoria bunurilor care nu pot fi urmărite silit. Potrivit autorității, menținerea locuinței ar putea ajuta debitorii să își achite mai eficient obligațiile financiare și să evite situațiile sociale dramatice generate de pierderea casei.

Numărul românilor care aleg această procedură este în creștere. În ultimii opt ani, aproximativ 1.000 de persoane au apelat la insolvența personală, iar numai de la începutul anului 2026 au fost înregistrate peste 100 de cereri. Autoritățile spun că solicitările adresate ANPC privind declanșarea falimentului personal s-au dublat comparativ cu anii anteriori.