Country manager la Jysk România şi Bulgaria, Alex Bratu a vrut în tinereţe să fie antreprenor, rocker sau avocat: „Părinţii voiau să fiu doctor. Am dat la Drept, pentru că îmi place istoria, dar eu voiam să fiu artist rock, să am o trupă”

Experienţa în retail a lui Alex Bratu a început după o încercare eşuată în antreprenoriat, despre care spune că a fost o lecţie din care a învăţat că nu trebuie să te avânţi într-un domeniu care îţi este străin.

Deşi părinţii săi îşi doreau ca el să ajungă medic, Alex visa să aibă o trupă de rock, pentru care să şi compună, dar până la urmă s-a înscris la facultatea de Drept, drum profesional la care a renunţat după o experienţă profesională neplăcută în acest domeniu.

Într-un interviu pentru Businessmagazin, managerul Jysk dezvăluie că atunci când trebuie să lucreze direct cu o anumită persoană, întotdeauna sunt importante atitudinea şi chimia cu acea persoană, şi preferă întotdeauna un om cu o atitudine optimistă, un om deschis, versus un specialist care nu se poate integra în echipă.

Cum s-a schimbat piața muncii în pandemie și care sunt companiile care profită cel mai mult

Pandemia de Covid-19 a reprezentat un moment critic în istoria omenirii, aducând cu sine nu doar provocări și tragedii, ci și schimbări semnificative în modul…

Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii. Sute de IT-iști sunt așteptați la angajare

Grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul retelei Mega-Image, a anuntat deschiderea la Bucureşti a unui centru de tehnologie care va ajunge la circa 250 de specialişti în următorii…

Cum ai ajuns la Jysk?

Am aplicat, în decembrie 2009. Lucrasem timp de câţiva ani la Intersport, iar acolo am fost primul angajat. După vreo şase ani de retail balcanic, am decis să încerc şi altceva şi Jysk a fost o revelaţie, când am ajuns eu aici erau deja 14 magazine, cifra de afaceri era mare, dar nu se ştia absolut nimic, era cel mai bine păstrat secret din România – toţi cunoscuţii şi prietenii m-au întrebat ce este Jysk, în contextul în care majoritatea magazinelor erau în vestul ţării. Am văzut anunţul, mi s-a părut interesant, am fost sunat, am dat o fugă la Riga, a fost o chimie cu ei, l-am cunoscut chiar şi pe proprietarul grupului, care moştenise afacerea de la părinţii lui.

Cum a început aventura ta în retail – cum ai ajuns la Intersport?

Am ajuns în 2004, după o experienţă antreprenorială destul de sălbatică. Am încercat să dezvolt un business legat de producţia de confecţii – acel lohn. Dar şcoala costă bani şi am avut o şcolarizare brutală în care am învăţat că nu trebuie să faci lucrurile la care nu te pricepi – ar trebui să te rezumi la sfera ta de expertiză. Mi-a luat vreun an, am pierdut nişte bani şi, de atunci, am ştiut ce să fac şi ce să nu fac.

Ce a fost greşit în ideea ta?

Cred că toţi antreprenorii care au avut un succes în zona de producţie sunt oameni care ştiu domeniul respectiv. Nu poţi să te apuci să construieşti case dacă nu ştii să construieşti o casă – este foarte greu să te apuci să faci confecţii dacă nu ştii în ce constă procesul, care sunt paşii, pe cine trebuie să controlezi etc. Era un domeniu mult prea diferit faţă de backgroundul meu. În 2002 am avut această idee, iar apoi, chiar voiam să merg în retail.

Alex Bratu, country manager Jysk: „Prefer întotdeauna un om cu o atitudine optimistă, un om deschis, versus un specialist care nu se poate integra în echipă”

Părinţii tăi ce voiau să fii?

Cred că voiau să fiu doctor. Am dat la Drept, pentru că îmi place istoria foarte mult şi a fost singura facultate mai serioasă de unde puteam să fac şi ceva. Şi gramatica îmi plăcea şi se dădea examenul şi din gramatică – dar eu voiam să fiu artist rock, să am o trupă, să cânt, să scriu piese, acesta era ţelul meu.

La ce te uiţi când deschizi un magazin?

Te uiţi să fie alături de un operator de food, că ei fac traficul, îţi trebuie o locaţie bună în oraş, dar cred că, în primul rând, îţi trebuie curaj. Colegii mei au fost reticenţi, de exemplu, când le-am spus să mergem la Titu. Trebuie să fii determinat, să fii all in şi să faci tot ce e mai bine.

Când te uiţi la un CV, la ce te uiţi?

Dacă ar trebui să lucrez direct cu o anumită persoană, întotdeauna sunt importante atitudinea şi chimia cu acea persoană. Prefer întotdeauna un om cu o atitudine optimistă, un om deschis, versus un specialist care nu se poate integra în echipă.

Cum negociezi majorările salariale?

Cu cei din Danemarca, trebuie mereu să aduci ceva în plus, să oferi. Retailul nu este un mediu unde se câştigă foarte mulţi bani. Pentru mulţi este o rampă de start, o şcoală foarte bună. Iar pe plan intern, avem această întâlnire cu reprezentanţii societăţii, sunt colegi pe care i-am angajat cu mulţi ani în urmă, lucrurile nu sunt foarte formale.

Cum de te-ai lăsat de Drept?

Cred că a fost o întâmplare ‒ în 1997 îmi cumpărasem o maşină şi, ca orice tânăr, îmi cumpărasem un BMW mai vechi. Şi mi s-a furat din spatele blocului, a trebuit să mă duc la tribunal, să fac o declaraţie acolo, am luat contact cu lumea asta şi cu câţiva avocaţi şi nu mi-a plăcut deloc. Mi-am spus că nu asta era lumea în care voiam să fiu.

Citeşte şi: Tot mai mulți români pun bani deoparte pentru pensii private. Numărul celor care investesc în Pilonul III a crescut cu 83.000 doar în 2023