Bancile locale n-au dat \”credite Ninja\”. Mai e nevoie de o autoritate de salvare?

Pierderile bancilor au crescut in ultimul timp, iar in primul trimestru acestea le-au inghitit in multe cazuri tot venitul. Astfel, Banca Transilvania a raportat o scadere de profit de 98% in T1, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, inregistrata pe fondul cresterii provizioanelor constituite.

Banca Comerciala Carpatica a trecut in primele 3 luni pe pierderi, in timp ce in T1 2008 inregistrase profit.

Cele mai mari banci din sistem, Banca Comerciala Carpatica, BRD SocGen si Raiffeisen au raportat scaderi de castiguri in acelasi interval, care au ajuns chiar si pana la 55% (in cazul Raiffeisen). CEC Bank a inregistrat la randul sau un castig net in scadere cu 57% in primele 4 luni ale anului.

Mai mult cu aproape 70% bani pe cardurile Revolut, este record!

Valoarea transferurilor de bani realizate din străinătate spre România, pe carduri Revolut, a depăşit în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 68% faţă…

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

In cele mai multe cazuri, trecerea pe pierdere sau scaderile de profit au fost generate de cresterea nivelului provizioanelor constituite de banci, din cauza majorarii restantelor.

In plus, cresterea provizioanelor a avut loc pe fondul realizarii unor venituri din ce in ce mai mici de catre banci, in conditiile in care castigurile din dobanzi si comisioane au scazut vertiginos pe fondul crizei, cand activitatea de creditare a fost aproape anulata, iar costurile platite de institutii la depozite au crescut de asemenea intr-un ritm alert.

Cat de periculoase pot fi insa pentru banci aceste pierderi in crestere? Pot exista institutii care sa se confrunte cu probleme de solvabilitate, deci care sa nu aiba un nivel confortabil al capitalurilor proprii raportat la riscul aferent business-ului, fara a reusi sa se redreseze? Nivelul acestor capitaluri de care au nevoie bancile va fi calculat de banca centrala, care deruleaza in prezent teste de stres la nivelul bancilor comerciale.

In ultimul timp, reprezentanti ai autoritatilor, intre care Mircea Ursache, actualul presedinte AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), sustin ca ar fi momentul pentru relansarea Autoritatii de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), care sa preia de la banci creditele neperformante, considerate „active toxice”. Aceasta autoritate a fost infiintata de stat la finele anilor ’90, pentru a recupera creantele inregistrate de bancile de stat Bancorex si Albina.

Alte voci din piata, in randul carora se regaseste si cea a fostului presedinte AVAB, Ionel Blanculescu, sustin insa ca situatia actuala a sistemului bancar nu cere o reinfiintare a fostei autoritati.

Este necesar un nou AVAB?

Blanculescu considera ca exista cel putin doua motive pentru care bancile nu ar avea nevoie de reinfiintarea unei autoritati pentru valorificarea activelor din sistem. Unul dintre acestea este cuantumul relativ mic al pierderilor existente la nivelul sistemului, iar altul este structura actionariatului acestora.

Astfel, ponderea de la care restantele unei banci pun in pericol functionarea acesteia ar trebui sa situeze in jurul a 20% din total credite, nivel ce il depaseste cu mult pe cel al restantelor in totalul creditelor din sistem, care este de circa 4%, remarca Ionel Blanculescu. In al doilea rand, a explicat acesta, AVAB a fost infiintat pentru a recupera creante care apartineau unor banci de stat.

Fostul sef AVAB a atras atentia ca situatia de acum nu se compara cu cea din anii ’90, cele doua banci romanesti cu capital de stat, CEC Bank si Eximbank, fiind bine capitalizate, asa incat nu se pune problema sa se confrunte cu dificultati.

„AVAB a cumparat active ale bancilor de 2,5 miliarde de dolari cu 1 miliard de dolari, ceea ce fost pentru stat atunci o afacere profitabila”, a spus Blanculescu. Acesta a mentionat ca in prezent, gradul de recuperare al creantelor bancare a ajuns la 73%, respectiv 600- 700 milioane de dolari.

Exista insa la nivelul sistemului bancar institutii care ar putea sa se confrunte cu dificultati? Dragos Cabat, presedintele asociatiei analistilor financiari CFA Romania, crede ca bancile care ar putea cel mai probabil sa se confrunte cu dificultati sunt cele cu capital privat romanesc, fara actionari puternici in spate, si bancile straine care au incercat in mod agresiv sa isi ridice cota de piata in ultimul timp, si care nu fac parte din grupuri financiare puternice.

Reprezentantul CFA considera insa ca reinfiintarea AVAB ar fi o solutie nepotrivita, luand in calcul bancile se confrunta in prezent doar cu dificultati temporare.

La ce solutii pot apela bancile amenintate de cresterea restantelor?

Ce solutii ar putea gasi insa bancile pentru a scapa de pierderile care in ultimul timp au crescut ingrijorator? Vorbind din experienta pe care a avut-o la AVAB, Ionel Blanculescu a dat cateva solutii.

Primul pas ar fi restructurarea creditelor, care implica oferirea de conditii mai avantajoase de plata a debitorilor care se confrunta cu dificultati, una dintre aceste facilitati putand fi cresterea scadentei imprumuturilor, a explicat fostul sef AVAB.

„La faza de restructurare, bancile ar putea recurge si la vanzarea pachetelor de credite, catre firme interesate, mai precis banci de investitii”, a mai spus Blanculescu.

Acesta a declarat ca interesul pentru achizitia acestor pachete poate fi destul de mare din partea investitorilor, luand in calcul pretul convenabil la care pot fi scoase la vanzare pachetele.

„Pachetele de credite se vand de regula la un pret cat mai aproape de valoarea reala a acestora (adica valoarea imprumuturilor acordate), sau chiar sub acest nivel, in schimb investitorii le pot valorifica la un pret apropiat de valoarea nominala a creditelor, care include imprumuturile acordate, carora li se adauga dobanzile si comisioanele aferente creditelor”, a explicat fostul sef AVAB.

Ar mai fi insa investitorii interesati in prezent sa cumpere active neperformante, in conditiile actuale? In opinia lui Ionel Blanculescu, interesul ar putea fi destul de crescut. „Pachetele ar include in special credite de valoare mare. Banca de investitii poate cumpara, spre exemplu, creanta unui dezvoltator imobiliar. Banca devine astfel partener la afacere, stabileste strategia de dezvoltare a proiectului, iar randamentele ce pot fi obtinute sunt mari”, a explicat acesta.

De asemenea, dupa ce incearca restructurarea creantelor, bancile pot recurge la majorari de capital, prin aporturi de la actionarii proprii. Daca nici acest pas nu este suficient pentru a atinge un nivel convenabil al solvabilitatii, atunci banca poate incerca sa contracteze imprumuri bancare.

In opinia fostului sef AVAB, cand toti pasii sunt epuizati, cea mai rezonabila solutie pentru bancile care se confrunta cu dificultati ar fi declansarea falimentului. „Bancile ar fi vandute la un pret mai mic unor investitori care sunt capabili sa le restructureze”, a spus acesta.

Si totusi, Statele Unite ale Americii si marile state europene au sarit in sprijinul bancilor locale, inclusiv cu ajutoare financiare, chiar daca era vorba de banci private.

In opinia lui Ionel Blanculescu, injectiile de capital facute in schimbul unor pachete de actiuni a fost un pas gresit, in conditiile in care bancile au ramas cu problemele care au generat criza, si anume, activele toxice. Ulterior, statele au inceput sa „curete” bancile de activele toxice, o solutie pe care fostul sef AVAB o considera mult mai potrivita.

„Creditele neperformante ale bancilor locale nu se compara insa cu activele toxice ale bancilor din statele dezvoltate. La noi e vorba de creante care sunt legate de garantii solide”, a explicat Blanculescu.

Pentru a pune in evidenta mai bine diferenta de situatie, Blanculescu a adaugat ca, in goana dupa profit, bancile din America au inceput inca din 1984 sa acorde asa numitele „credite Ninja”, adica imprumuturi de tipul „non income, non jobs, non assets”, deci oferite unor persoane fara posibilitati de rambursare a imprumuturilor.

Ce evolutie ar putea avea sistemul bancar?

Dragos Cabat de la CFA Romania afirma ca bancile trec in prezent doar prin dificultati temporare. In opiniasa, cel mai probabil, cresterea creditarii va reveni in al treilea trimestru al anului, ceea ce le va permite acestora sa treaca din nou pe cresteri de venituri.

Cu toate astea, afacerile pe care bancile le vor derula pana la finele anului vor fi insuficient de solide pentru a asigura institutiilor profit la nivelul intregului sistem bancar, considera analistul.

Ionel Blanculescu vede o inrautatire a situatiei sistemului bancar, in special pe fondul scaderii puterii financiare a romanilor, ceea ce va conduce la cresterea restantelor bancare, fara insa ca situatia bancilor sa ajunga mult mai grava fata de nivelul actual.