Opinie Sorin Pâslaru despre efectele legii arendei pe minim 7 ani: „Sate semipărăsite unde nu găseşti la magazinul din centru măcar o gogoaşă produsă pe o rază de 10 km în jur, înconjurate de suprafeţe de mii de hectare cu proprietarii la Paris.”

Jurnalistul economic Sorin Pâslaru a lansat un atac dur împotriva actului normativ care va obliga românii deținători de terenuri agricole să le dea în arendă pentru un minim de 7 ani. Specialistul consideră că această lege reprezintă de fapt o a doua confiscare a proprietăţii private în agricultură după naţionalizarea din anii ‘60

În cazul aplicării actului legislativ în forma actuală dezbătută în Parlament, micii proprietari, cu 1-5 hectare de pământ, nu vor mai putea dispune de terenul lor. Toate acestea în numele comasării terenurilor pentru a ajuta arendașii să desfășoare investiții în agricultură, scrie jurnalistul.

„În numele necesităţii de „comasare“ a terenurilor şi de a facilita arendaşilor investiţii în utilaje, irigaţii sau echipament, micii proprietari vor fi obligaţi să intre în contracte pe 7 sau 10 ani pe arende stabilite iniţial şi nu vor mai putea practic dispune de terenul lor, proprietatea lor de 1, 2, 3 sau 5 hec­tare, acolo unde este aceasta: într-un singur lot sau în mai mult loturi, aşa cum sunt, istoric, fărâmiţate parcele de teren agricol din România.”

Această obligativitate a minimului de 7 ani pentru contractul de arendă îi va interzice proprietarului dreptul de a vinde bunul său pe timpul perioadei în cauză

„Dacă un mic proprietar va vrea să iasă din arendă după un an, doi trei, sau va vrea să vândă după un an doi trei, nu va mai putea. Va vinde cel mai probabil chiar arendaşului, care este poziţionat foarte sus pe lista de preemptori. Va fi de fapt captiv. Nu va mai dispune de dreptul său de proprietate.”

Jurnalistul face o analiză comparativă între actualul act normativ și legea prin care s-au înființat Întreprinderile Agricole de Stat, care au preluat pământul ţăranilor naţionalizaţi în anii ’60.

„Culmea, mulţi dintre cei care astăzi au puterea şi miile de hectare în proprietate sunt chiar foşti directori de IAS sau descendenţii lor. Deci foştii directori de IAS – Întreprinderile Agricole de Stat care au preluat pământul ţăranilor naţionalizaţi în anii ’60 – pun acum la cale, prin reprezentanţii lor din Parlament, o a doua naţionalizare, de data aceasta mascată în contracte de arendă din care nu se poate ieşi! Au luat o dată pământul, acum îl iau înapoi de la oameni, dar cu acte.”

Sorin Pâslaru atrage atenția că actuala lege, în cazul adoptării, va îngheța proprietățile în contracte din care proprietarii nu vor putea ieși, iar acest fapt este abuziv pentru exercitarea dreptului de proprietate, garantată de Constituție.

„Dacă această lege va fi adoptată, peste 2 milioane de mici proprietari îşi vor vedea proprietăţile îngheţate în con­tracte de arendă din care nu vor putea ieşi. De ce să nu aibă dreptul un proprietar să schimbe arendaşul după unu-doi-trei ani dacă nu este mulţu­mit? Cum vor putea fermierii care sunt mici sau mijlocii astăzi să devină mari?,” avertizează jurnalistul.

Tocmai exercitarea dreptului de proprietate îi garanta unui proprietar dreptul de a face diverse modificări în vederea obținerii de profit. De aceea, legea arendei se va transforma de fapt, într-o frână pentru eventuala dezvoltare regională, consideră specialistul.

„Poate că mâine cine are un hectar-două undeva pe o colină vrea să facă o livadă, sau vrea să facă fiul său întors din străinătate. Sau poate vrea să pună vie sau aronia. Sau să facă un parc solar. Nu va mai putea odată ce această lege va trece.”

Sorin Pâslaru își încheie expunerea de motive împotriva legii arendei cu argumentul că, prin comasarea terenurilor va apărea o nouă clasă, cea a marilor exploatatori de terenuri, cu mulți dintre ei care își vor coordona afacerile din alte țări, iar satele românești vor deveni subdezvoltate

„Dezvoltarea ţării înseamnă slujbe mai bune, un trai mai bun pentru oameni. În agricultură înseamnă valoare adăugată, procesare, înseamnă ferme integrate, mici pro­prietari prosperi, nu sate semipărăsite unde nu găseşti la magazinul din centru măcar o gogoaşă produsă pe o rază de 10 km de în jur, înconjurate de suprafeţe de mii de hectare cu proprietarii la Paris.”

Citește și: Agricultorii se lovesc de o nouă problemă! Costul arendei a ajuns și la 415 euro pe hectar