Rotne, ProCredit Bank: O rata la credit de 70% din venit e incredibila pentru bancherii straini

Comentand efectele crizei de pe pietele financiare internationale asupra Romaniei, Rotne este de parere ca doar pe fondul unei cresterii ample a afacerilor, bancile ar mai putea ajunge la profiturile pe care si le propusesera anterior.

DailyBusiness.ro: Unde ati resimtit mai puternic anul acesta efectele crizei financiare?
Asmus Rotne: Criza a inceput anul trecut si a continuat sa creasca, pentru a exploda acum cateva saptamani. Influenta ei s-a facut resimtita asupra economiei romanesti si implicit a bancilor, iar cel mai evident efect a fost cresterea costurilor de refinantare. Totodata, acestea au devenit extrem de greu de atras.

DB: Cu cat sunt mai scumpe refinantarile?
AR: Dincolo de cresterile observate la dobazile interbancare, prima de risc pentru Romania, cuprinsa in marja creditului, a crescut in ultimele 12 luni cu circa 1 punct procentual. (Costul unei finantari se compune din dobanda interbancara careia i se adauga o marja – n.r.).

Mai mult cu aproape 70% bani pe cardurile Revolut, este record!

Valoarea transferurilor de bani realizate din străinătate spre România, pe carduri Revolut, a depăşit în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 68% faţă…

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

DB: In primul semestru, profitul bancii s-a cifrat sub rezultatul de S1 din 2007. A fost tot un efect al crizei?
AR: In parte. Profitul a scazut la jumatatea acestui an fata de aceeasi perioada a anului anterior, in special pe fondul investitiilor realizate cu deschiderea de noi sucursale. Am inchiriat aceste sucursale, deci platim chirii, am cheltuit cu pregatirea personalului. Noile unitati inca nu produc la capacitate maxima, dar au solicitat o serie de cheltuieli, de aici si castigurile in scadere. Avem un plan ambitios de extindere si pentru anul viitor. Vrem sa terminam anul acesta cu 40 de sucursale, iar in 2009 sa le mai adaugam 20 de unitati.

DB: Ce asteptari aveti pentru castigul la final de an?
AR: Cred ca va fi un profit sub estimarile noastre initiale. Cum spuneam, impactul pe care criza financiara l-a avut asupra noastra a fost acela de crestere a costurilor. Profitul a fost afectat, deoarece ne-am micsorat marginile, si am suportat unele costuri fara a le mai transfera clientului. Costul nostru cu depozitele, cu dobanzile pe care le-am acordat la depozite, cat si al celor la refinantare, au crescut mai mult decat am crescut dobanzile la imprumuturi. Asta inseamna ca, pe viitor, va trebui sa ne marim serios portofoliul de credite pentru a ajunge la tintele de profit pe care ni le-am propus.

[quote=Asmus Rotne]Va trebui sa ne marim serios portofoliul de credite pentru a ajunge la tintele de profit pe care ni le-am propus.[/quote]

DB: Cum s-a reflectat cresterea costurilor la refinantari in dobanzile la credite?
AR: Cea mai mare parte a creditelor noastre sunt in lei, respectiv 80% din portofoliu. De la inceputul anului, cresterea pentru noile credite a fost de 3 puncte procentuale. E vorba de creditele pentru clientii cu afaceri mici unde avem dobanzi fixe, deci e o crestere totala a costului. La creditele cu dobanda variabila, cresterea costurilor a fost generata in special de majorarea dobanzilor interbancare. Majorandu-se primele de risc la refinantari, am crescut insa si noi marginile. N-as putea mentiona cu cat, au fost cresteri diferite de la produs la produs.

DB: Luand in calcul ca finantati mai mult in lei, variatia dobanzii interbancare Robor (la lei) din ultimul timp v-a creat probleme?
AR: Nu variatia ne-a creat probleme. Problema cu Robor ar fi mai degraba aceea ca in tranzactiile pe care bancile le fac intre ele, nu coreleaza valoarea dobanzii cu perioada pe care aceasta este acordata. Cand accesezi un credit in lei pe interbancar, creditorul poate decide ca nu te va imprumuta la dobanda la 6 luni, ci la cea overnight sau la cea pe o saptamana. Deranjeaza faptul ca este mai degraba o dobanda teoretica si nu una efectiva.

DB: Bancile au pus accentul in 2008 pe atragerea de lichiditati de pe piata interna. A crescut volumul depozitelor pe masura asteptarilor, dupa cresterea spectaculoasa a dobanzilor?
AR: Pe partea de depozite am observat o crestere semnificativa fata de anul anterior, in special pe segmentul retail. In cazul nostru, au crescut atat numarul, cat si volumul depozitelor atrase de la clienti in acest an, in primul semestru, fata de S1 din 2007. Am observat o crestere puternica, in special in al doilea trimestru.

DB: Cat din finantarile bancii provin de la alte banci si cat din depozite?
AR: In prezent, cea mai mare parte din finantari vine din depozite. Pe termen lung dorim sa marim ponderea depozitelor in totalul finantarilor.

DB: Oferiti in principal produse in lei ca o masura de prudenta din partea bancii?
AR: Da. Majoritatea clientilor nostri au veniturile in lei, si atunci le este mai greu sa plateasca ratele unui credit in valuta. In rastimp de un an clientul ar fi trebuit, doar ca urmare a deprecierii, sa suporte o crestere a ratei de circa 20%.

DB: Dobanzile la creditele in lei au crescut insa si ele destul de mult.
AR: Clientii care au luat credite legate de Robor trebuie sa plateasca acum semnificativ mai mult. De aceea, ca banca, trebuie sa fii foarte atent atunci cand acorzi creditele si cand le explici clientilor produsul. Clientul trebuie educat pentru a intelege ca rata nu e fixa, ci fluctuanta, si atat cresterea cat si scaderea sunt posibile. Cred ca nu toate bancile explica asta clientilor.

DB: Cresterea dobanzilor a generat probleme la rambursari?
AR: Aici am avut doar cresteri foarte usoare. Rata restantelor de peste 30 de zile este de circa 1,5% din portofoliu. Am auzit ca pe piata au existat evolutii dramatice, dar nu a fost si cazul nostru. ProCredit Bank a inregistrat o majorare de cel mult 0,1 puncte procentuale. Cred ca restantele din piata s-au inregistrat in special la creditele de consum, in timp ce ProCredit se axeaza in special pe finantarea intreprinderilor mici. Pe partea de retail, ne-am concentrat mai mult pe economii.

[quote=Asmus Rotne]Am majorat costurile la credite noi cu dobanzi fixe cu circa 3 puncte procentuale, de la inceputul anului.[/quote]

DB: Ce parere aveti de noul regulament al bancii centrale, privind limitarea riscului creditarii?
AR: Cred ca masurile sunt bune, pentru ca incearca sa controleze anumite aspecte pe care bancile nu le tineau foarte bine sub control, cum ar fi riscul de a credit in valuta. Bancile inteleg aceste riscuri, dar nu si debitorii, iar acestia trebuie sa fie informati.

DB: Dar in privinta gradului de indatorare?
AR: Regulamentul are prevederi care se refera la gradul de indatorare, ceea ce iarasi este salutar. Cand bancherii din restul Europei au auzit ca gradul de indatorare al romanilor ajunge pana la 70 la suta din venitul net, nu puteau sa creada. Daca cineva isi pierde slujba, atunci e clar ca nu va mai putea rambursa creditul. A fost o perioada in care banca centrala a liberalizat conditiile privind gradul maxim de indatorare, ca acum sa impuna restrictii.

DB: In ce masura va afecta regulamentul afacerea pe creditare a ProCredit?
AR: Noi am pastrat gradul de indatorare la 35% din venitul net, nivel spre care banca centrala incearca acum din nou sa atraga creditarea. Iata un motiv pentru care nu vom fi afectati. Pe de alta parte, cred ca in cazul nostru regulamentul nu va avea un impact prea serios, pentru ca avem un numar mic de credite de consum, iar noile reguli se aplica in special acestor imprumuturi.

DB: Ce influenta considerati ca vor avea asupra Romaniei ultimele evenimente aparute la nivelul pietei financiare americane?
AR: Cred ca afecteaza piata locala, dar nu direct. Nu cred ca bancile romanesti au avut expuneri semnificative pe bancile afectate. Dar cred ca va exista un impact prin faptul ca finantarea externa va deveni si mai putin accesibila si prin faptul ca preturile pe piata imobiliara ar putea sa scada. O mare parte din cresterea de preturi din anii anteriori s-a datorat faptului ca oameni din afara investeau bani aici. Iar acum, investitorii sunt mult mai reticenti.

DB: Sunteti una dintre putinele banci implicate in creditarea agriculturii. Nu e un domeniu riscant?
AR: Orice tip de imprumut e riscant. Conteaza cum manageriezi acest risc. In afacerile bancare e bine sa iti asumi un risc pe care il intelegi, pe care il analizezi si pe care il poti gestiona. Noi avem o experinta in creditarea agricola la nivelul grupului. Cand acorzi credite agricole, trebuie in primul rand sa ai personal specializat, care sa stie cand se recolteaza graul, cand se recolteaza porumbul si poate analiza profitabilitatea produsului. Totodata, trebuie sa ai produse adaptate ciclicitatii economice si posibilitatii de rambursare a clientului. In Romania, ciclicitatea e cam de un an. Adica fiecare al doilea an agricol pare sa fie unul marcat de seceta sau inundatii.

DB: Cum ajungeti la acesti clienti, dat fiind ca nu aveti o retea foarte dezvoltata?
AR: Ne deplasam noi la ei. Adica iesim din sucursale si mergem spre acele zone unde stim ca se afla fermieri. Le prezentam propunerea noastra si eventual colectam documentatia pentru credit. La sediu analizam documentatia. Practic, clientul nu trebuie sa vina la sediu decat o data, pentru a ridica banii si a semna contractul de finantare. Avem sedii in zonele importante pentru agricultura, Arad, Timisoara, si vom mai deschide cateva sucursale in sud.

DB: Se inmultesc restantele agricultorilor in anii secetosi?
AR: Anii secetosi nu au avut un impact negativ asupra portofoliului nostru de credite pe agricultura. Fermierii au incercat din rasputeri sa ramburseze imprumtul, pentru ca stiau ca afacerea lor depinde de imprumutul pe care doreau sa il contracteze anul viitor.

DB: Ce particularitati au aceste imprumuturi?
AR: In cazul nostru, e vorba de imprumuturi mici, de cateva mii de euro. Destinatia poate fi achizitia de fertilizatori, seminte, masini pentru transport sau construirea de sere. Maturitatea este de unul sau doua sezoane, iar rambursarea se face in functie de cashflow-ul debitorului. De exemplu, daca stim ca acesta se bazeaza pe o recolta de porumb, atunci vom programa rambursarea pentru acele luni in care stim ca se culege porumbul. In anumite cazuri a trebuit sa reprogramam plata, pentru anul urmator. Clientul plateste penalitati in aceasta situatie, dar destul de mici.