Zona din Retezat în care accesul este strict interzis turiștilor! 2000 de hectare sunt protejate de Academia Română

Un teritoriu de aproape 2.000 de hectare din Parcul Național Retezat a rămas complet interzis turiștilor, însă din anii ´50, când autoritățile au decis să rămână neatins.

Un teritoriu din Parcul Național Retezat a rămas interzis turiștilor încă din anul 1955, când a intrat în administrarea Academiei Române, în baza unui acord încheiat atunci cu Ministerul Agriculturii. Măsura a fost luată de către autorități pentru a proteja locul cel mai sălbatic și mai puțin călcat de oameni de pe teritoriul parcului național, o zonă unde creșteau o mulțime de specii de plante rare și se aflau păduri virgine.

Alte articole: Cu animalele de companie în instituții publice! Care sunt regulile pe care ar trebui să le respecte proprietarii de animale

Profituri record pentru băncile din România în 2023. Topul celor mai profitabile instituții bancare

Băncile din România au încheiat anul 2023 cu un profit record de aproape 14 miliarde de lei, cu 35% peste 2022. În medie, profiturile instituțiilor…

Revolut dă lovitura. Se lansează refinanțarea creditelor

Revolut lansează un nou proiect benefic pentru clienții actuali, dar și pentru cei noi. Se vor putea refinanța creditele.

În ultimii ani, câteva zeci de oameni au ajuns în Rezervația științifică Gemenele, însă doar după ce au primit permisiunea unei comisii pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române.

Rezervația se întinde pe aproape 2.000 de hectare în zona centrală a masivului și este înconjurată de o zonă „tampon” de peste 11.000 de hectare de păduri, delimitată și ea în anii ´50.

„Comparând zona tampon a parcului național cu cea a rezervației științifice, constatăm cu ușurință o mare deosebire între cele două teritorii. Ea se datorează în primul rând acțiunii de ocrotire de care s-a bucurat rezervația științifică, unde vegetația forestieră și cea a golurilor de munte a rămas intactă sau aproape intactă, în timp ce dincolo, în zona tampon, intervenția oamenilor și turismul au provocat unele deprecieri ale frumuseților naturii, animale și vegetale”, informa geograful Nae Popescu, în „Monografia Retezatului”.

Parcul Național Retezat zonă protejată

Accesul vizitatorilor a fost interzis în ultimele șapte decenii, iar pășunatul și tăierile de copaci au fost oprite pentru a asigura protecția naturii în cel mai sălbatic ținut al Retezatului.

„În rezervaţie se asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile știinţifice (alte activități umane fiind interzise), cu acordul Administraţiei Parcului Naţional Retezat. Aici trăiesc multe din cele 1.190 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să se dezvolte liber în habitatul lor natural”, informează reprezentanții Parcului Național Retezat pe pagina rezervației, retezat.ro.

În centrul rezervației, la 1.770 de metri altitudine, Academia Română a construit în anii 50 o stație de cercetare. Cabana Gemenele, cabanele Rotonda, Pietrele şi Gura Zlata de pe teritoriul Parcului Național Retezat se află în administrarea Academiei Române. În ultimii ani, Academia a fost amendată de polițiști, pentru faptul că nu a mai asigurat paza corespunzătoare a cabanelor din Retezat.

„În casa laborator se desfășurau diverse cercetări ştiinţifice, realizate de către specialiștii veniţi să observe habitatele aflate în afara oricărui impact uman. Observând procesele naturale dintr-o Rezervaţie Știinţifică, unde natura lucrează în voie, nestingherită, specialiștii pot face comparaţii, sesizând astfel modificările habitatelor din zonele ariilor protejate unde accesul publicului este permis”, informează administrația PNR.

Citește și:Producătorii UNTOLD organizează în martie un nou eveniment de excepție. Iată unde va avea loc