Cine ar fi de vină, de fapt, pentru datoria istorică a României și pentru lipsa banilor din bugetul de stat. Un secretar de stat lămurește problema. „Nu au fondurile necesare”

Bugetul de stat este aproape secătuit. Deși au existat mulți români care s-au bucurat de compensațiile pentru energie, având în vedere că prețurile au luat-o razna, se pare că România trăiește acum din plin urmările acestei decizii. Un secretar de stat la Ministerul Finanțelor lămurește situația, spune stiripesurse.ro.

Cine este de vină pentru dispariția banilor publici

Românii s-au bucurat în momentul în care au aflat că vor primi compensații financiare pentru facturile de la energia electrică. Nu este de mirare. Prețurile au luat-o razna într-un timp foarte scurt, astfel, multe persoane nu-și mai puteau permite să achite notificările de plată. Becul aprins a ajuns să fie un lux pentru români, cu atât mai mult pentru cei ale căror venituri sunt reduse.

Situația nu a fost critică doar la nivelul energiei electrice. În magazine, românii se gândeau de două ori înainte să pună un produs în coș. Cantitățile produselor necesare au fost reduse semnificativ, astfel, oamenii se orientează cât mai mult către mărcile private din magazine și caută cât mai multe oferte sau reduceri.

Lovitură sub centură, reprezentanții din conducerea țării au găsit o gaură imensă la bugetul de stat. Din dorința de a compensa banii lipsă și de a reduce cheltuielile în cele ce urmează, oficialii au pregătit o serie de măsuri, menite să „liniștească” deficitul bugetar. Deciziile provoacă o serie de schimbări majore.

Citește și despre: Parcare exclusivistă în Capitală pentru o anumită categorie de români. Unde se află și câți bani trebuie să scoată șoferii din buzunare pentru abonamentul lunar

Din acest punct de vedere, un secretar de stat la Ministerul Finanțelor lămurește situația banilor lipsă din bugetul de stat. Concret, Daniela Pescaru dă vina pe compensațiile pentru energia electrică. Ea afirmă că ajutorul financiar a fost oferit printr-un Fond de tranziție, care se alimentează din supraimpozitul reglementat în Ordonanța 27.

Secretarul de stat spune că, în ultimele luni, s-a putut constata că sumele încasate în acel fond erau cu mult mai mici decât necesarul de plată solicitat de furnizorii de energie. Pescaru punctează că bugetul nu poate fi modificat până la prima rectificare bugetară, astfel, fondurile nu puteau fi majorate.

În continuare, ea spune că a fost introdusă o reglementare, prin care Ministerul Muncii și Ministerul Energiei să poată achita și din bugetul aprobat sumele respective, pentru Fondul de tranziție. Secretarul de stat punctează că cele două ministere nu dispun de banii necesari, dar cu toate acestea, bugetul se va completa la rectificare.

„Compensarea preţului la energie se face prin acel Fond de tranziţie care se se alimentează din supraimpozitul reglementat în Ordonanţa 27. În practică, în ultimele luni am constatat că sumele încasate în acel fond sunt mai mici decât necesarul de plată solicitat de furnizorii de energie. Ştiţi foarte bine că noi nu putem modifica bugetul până la prima rectificare bugetară, care de regulă are loc în luna august.

Deci, nu avem un mecanism bugetar să majorăm cumva fondurile pentru acest Fond de tranziţie. Şi atunci am băgat această reglementare ca ordonatorii, cei doi, Ministerul Muncii şi Ministerul Energiei, să poată să achite şi din bugetul aprobat aceste sume.

Da, într-adevăr, aceste ministere pot să spună că nu au fondurile necesare, dar evident că noi vom completa la rectificare”, a explicat Pescaru.

Te-ar putea interesa și: De ce bani ai nevoie pentru a trăi la fel de bine ca în marile orașe din UE. Aproximativ 2.500 de euro pe lună sunt echivalentul a 5.100 de euro în Paris