Cod silvic 2023. Se schimbă legea, maşina care fură lemne va fi confiscată automat

Cod silvic 2023. Noul proiect vine cu o serie de noutăți, a declarat marți ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a punctat că este foarte aproape de ceea ce ar trebui să fie legislația primară a silviculturii în orice țară. Acesta vine cu modificări menite să combată tăierile ilegale de păduri și să asigure o gestionare mai eficientă și sustenabilă a resurselor forestiere.

O serie de noutăți în noul Cod Silvic 2023

„Noul Cod Silvic este, în opinia noastră, foarte aproape de cum ar trebui să arate legislaţia primară de bază a silviculturii în orice stat. Şi în continuare am să mă refer la cele mai importante noutăţi pe care acest act normativ le va aduce. Aş mai spune în preambul faptul că vom avea un timp suficient de dezbatere. Aici mă aştept la un feedback important din partea tuturor părţilor interesate, fie că vorbim despre specialişti în domeniul silvic, fie că vorbim despre industrie, fie că vorbim despre ONG-uri, despre mediul academic, cetăţeni şi orice entităţi interesate.

Pădurea reprezintă, fără îndoială, un lucru care interesează întreaga populaţie. Ţin foarte mult la această parte importantă în parcursul adoptării unui act normativ. La fel cum mă aştept ca adoptarea acestui cod să se facă în Parlamentul României, aşa cum îi stă bine oricărei legislaţii primare extrem de importante”, a afirmat Mircea Fechet.

Germania oferă peste 1 milion de euro pentru învățarea limbii germane în România. Cine primește acești bani

Autoritățile din Germania oferă peste un milion de euro pentru un proiect prin care este sprijinit învățământul în limba germană.

Daniel Baciu, șeful CNPP, anunț pentru românii care își așteaptă pensiile mărite: Noi deja avem procesul de evaluare finalizat 99,9%

Daniel baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice a vorbit despre recent despre procesul de recalculare al pensiilor și a dat asigurări că acesta este…

Curtea de Conturi: „Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora”

Cod silvic 2023. Fechet a anunţat că o noutate în Codul Silvic o reprezintă faptul că tăierile la ras vor fi interzise în toate ariile naturale protejate din ţară.

„Primul lucru pe care aş dori să îl spun în legătură cu proiectul de Cod Silvic se referă la un lucru despre care am discutat foarte des în ultimii ani, şi anume la tăierile la ras. Astăzi, tăierile la ras sunt interzise în aproximativ 5% din suprafaţa împădurită a României, iar prin proiectul de Cod Silvic despre care discutăm acum, această interzicere se va aplica unei suprafeţe care va fi aproape de 50% din întreaga suprafaţă împădurită din România.

Cu alte cuvinte, nu doar în parcuri naţionale, nu doar în parcuri naturale, dar şi pe suprafaţa tuturor ariilor naturale protejate din România tăierile la ras vor fi interzise. Această măsură va avea efecte benefice nu doar pentru biodiversitate, nu doar din punct de vedere social, dar cu siguranţă va ajuta statul român să depăşească cu mai multă uşurinţă şi dosarul de infringement referitor la păduri pe care îl avem în acest moment în desfăşurare”, a explicat Mircea Fechet.

Cod silvic 2023. El a mai precizat că statul va putea să împădurească terenuri, despădurite în trecut şi care au fost abandonate de proprietari. „O a doua noutate pe care aş dori să v-o prezint se referă la faptul că noul Cod Silvic va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost în trecut despădurite şi ulterior au fost abandonate de proprietari. Există foarte multe astfel de suprafeţe, iar prin noul Cod Silvic vom înlesni practic intervenţia statului pe terenul acestor proprietari necunoscuţi, pentru a le readuce la starea iniţială specifică anilor 90, poate o perioadă şi mai îndelungată înapoi în timp.

Ele sunt numite suprafeţe ale nimănui generic astăzi şi în acest fel nu o să mai avem suprafeţe despădurite care să nu se regenereze în timp. Discutăm despre aproximativ 5.000 de hectare identificate până în acest moment, dar bineînţeles că această cifră poate să şi crească”, a mai precizat ministrul Mediului.

Cod Silvic 2023: Investiții pentru combaterea tăierilor ilegale

Mircea Fechet a mai afirmat că vor fi realizate investiţii în tehnologii pentru combaterea tăierilor ilegale.

„De asemenea, noul Cod Silvic va stabili şi va reglementa cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile de pădure. Avem 46 de milioane de euro, bani din PNRR, care vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale, fie că vorbim despre monitorizare prin satelit a ceea ce se întâmplă astăzi în pădurile României, fie că vorbim despre reţeaua de camere video 350 la număr, ce va fi finanţată din PNRR şi care va constitui cu o vastă reţea exact cum e reţeaua de camere video care verifică rovinietele. Noul Cod Silvic va crea şi cadrul legislativ pentru a putea folosi aceste instrumente digitale”, a mai declarat Fechet.

O nouă lovitură pentru românii care au încălzire pe lemne. Prețurile din 2023 sunt mai mari cu 40%

De asemenea, el a adăugat că introducerea de date falsificate în SUMAL va constitui infracţiune. „Un alt lucru extrem de important pe care îl voi propune prin acest nou Cod Silvic se referă la furtul de masă lemnoasă, la furtul de lemne, unde astăzi există în Codul Penal anumite infracţiuni însă, vom introduce alte două infracţiuni prin noul Cod Silvic.

Pe de o parte, trebuie să reglementăm foarte clar falsul în declaraţii, pentru că astăzi există foarte multe metode neortodoxe prin care, folosind aplicaţia SUMAL, că discutăm despre poze la poze, că discutăm despre fotografii falsificate introduse în SUMAL, există un anumit grad de inventivitate şi vom spune prin noul Cod Silvic că introducerea în sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii, pe de o parte, şi va însemna un risc de închisoare de până la cinci ani”, a mai completat Mircea Fechet.

Cod silvic 2023. Se propune măsura confiscării autoturismului

O prevedere a noului act normativ se referă la sancționarea celor care introduc date falsificate în sistemul electronic SUMAL, folosit pentru gestionarea activităților forestiere. Astfel, cei implicați în furtul de lemne riscă să le fie confiscată mașina folosită la transportul lemnelor furate.

„De asemenea, am hotărât să introducem o sancţiune complementară pentru furtul de lemne. Astăzi, pentru ca să fie infracţiune transportul de masă lemnoasă furată, trebuia să existe o cantitate de minim zece metri cubi şi din discuţiile pe care le am avut cu entităţile constatatoare existau foarte multe situaţii când ne încadram puţin sub acest prag. Găseau nouă metri cubi, nouă metri şi jumătate. Prin noul Cod Silvic, pe de o parte, ne raportăm nu doar la volumul de masă lemnoasă, ci şi la un procent, respectiv de 20% din valoarea declarată.

Tot ce este peste 20 la sută lemn furat va însemna infracţiune şi, complementar faţă de acest procent de 20 la sută, care este o noutate, vom propune în noul Cod Silvic şi măsura confiscării autoturismului cu care se efectuează acel transport, cu speranţa că această măsură va fi una care va descuraja furtul de lemne şi transportul acestora”, a mai declarat Mircea Fechet.

De asemenea, prin Cod Silvic 2023:
-se dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluţii alternative de pază: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege;
-vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere;
-se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar şi pentru construcţia de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunităţi. Minimum 5% şi maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn;
-terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. Apare termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti;

-apare Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau deviaţie deontologică în interiorul sistemului silvic;
-toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier;
-se va realiza Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare;
-apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri;
-orice român se va putea bucura de pădurile României având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deţinute de statul român cât şi celor deţinute de privaţi cu excepţia cazurilor în care proprietarul interzice accesul şi face vizibilă această interdicţie în teren.