Creșterea economică a României depinde de construcții și IT. 8% din PIB-ul țării noastre, generat de un singur sector

În 2023, creșterea economică de 2,1% a fost în mare parte generată de sectorul construcțiilor, care a contribuit cu aproape 50% și a ajuns să reprezinte 8% din totalul economiei, comparativ cu 6% înregistrat în 2018. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), industria IT și comunicațiile au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă la creșterea economică, adăugând 0,4 puncte procentuale la avansul de 2,1% al Produsului Intern Brut (PIB), conform Mediafax.

„Într-adevăr, ultimele luni ale anului 2023 au adus o uşoară revigorare a consumului, întrucât vânzările cu amănuntul s-au extins cu 2,1% în ultimul trimestru. Acest lucru s-a tradus şi printr-o inversare a tendinţelor timide de îmbunătăţire care erau vizibile în balanţa comercială în restul anului.

În acelaşi timp, producţia industrială şi-a temperat contractarea anuală în timp ce activitatea de construcţii a rămas robustă, probabil încheind anul cu o creştere cu două cifre. După ce a înregistrat o surpriză pozitivă semnificativă în al treilea trimestru, sectorul agricol este puţin probabil să mai fi avut o contribuţie semnificativă”, explică economistul-şef al ING România, Valentin Tătaru.

Analizând perspectivele pentru 2024, toți analiștii financiari locali sau cei din instituțiile internaționale sunt de acord că investițiile în construcții, în special în infrastructură, vor juca un rol crucial în stimularea creșterii economice din România. Motivul principal este continuarea fluxului de fonduri europene, iar eforturile de atragere a finanțărilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se vor intensifica.

„Consumul privat a început să crească în T4/2023 şi se aşteaptă să continue pe tot parcursul anului 2024, deoarece creşterea puternică a salariilor reale, condiţiile mai lejere ale politicii monetare şi perspectivele mai bune ale cererii externe ar trebui să alimenteze cheltuielile private mai mari”, explică Vlad Ioniţă, analist financiar la Erste.

Te-ar putea interesa și: Piața imobiliară din București intră în impas. Numărul de locuințe noi, în scădere în 2023

Vești proaste pentru bugetarii români, înainte de minivacanța de 1 Mai și Paște. Ce categorii nu vor avea vacanță completă

Au rămas mai puțin de două săptămâni până la minivacanța de 1 Mai și Paște. Bugetarii se bucură de zile libere, însă pentru unii dintre…

APIA refuză să plătească subvențiile pentru stuful din Delta Dunării. Ionuț Lupu, fost director APIA: „Din punctul meu de vedere…

APIA a refuzat să plătească banii pe 2023 celor două firme care au concesionat stuful din Delta Dunării. Fostul director, Ionuț Lupu, susține că decizia…

Construcțiile, esențiale pentru creșterea economică a României

Conform analizei lui Vlad Ioniță, construcțiile vor rămâne un element de bază, în special având în vedere că guvernul are intenția de a crește cheltuielile destinate investițiilor publice. Această creștere va fi alimentată atât din resursele guvernamentale, cât și din fonduri europene.

„De asemenea, ne aşteptăm ca contribuţia la formarea brută de capital fix să rămână semnificativă în 2024, susţinută de intrările de fonduri UE şi de investiţiile continue ale statului în infrastructură. Pentru anul 2025, ne aşteptăm ca creşterea economică să se îndrepte către potenţialul său, estimând o creştere a PIB-ului de +3,9%”, mai scrie Vlad Ioniţă.

În ciuda performanței pozitive a sectorului în ansamblu, care a contribuit la consolidarea creșterii economice, nu toate segmentele industriei construcțiilor au înregistrat rezultate favorabile. Construcțiile rezidențiale, în special, au stagnat din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții și a nivelului ridicat al dobânzilor, care au încetinit accesul la credite ipotecare și, implicit, achiziționarea de locuințe. În ceea ce privește perspectivele pentru 2024, se estimează că inflația și dobânzile vor scădea, iar ambele tendințe ar trebui, conform teoriei economice, să stimuleze consumul, inclusiv vânzările de apartamente, ceea ce ar putea reactiva piața construcțiilor rezidențiale.

Citește și: Cu cât se vor scumpi casele și apartamentele în 2024? România încă are cea mai ieftină piață imobiliară din Europa