Crunt! Fiecare familie din România este datoare cu 24.000 de euro! Cum arată datoria publică explicată pe înțelesul tuturor! Banii pe care copiii României trebuie să-i plătească în viitor sunt de 100 de ori mai mulți decât în 1995

Deficitul bugetar a dus datoria publică la 130 mld. de euro, iar în ultimii 25 de ani, România a dat numai pe dobânzi 50 mld. de euro, anunță ZF. Din acest motiv, fiecare familie din țara noastră are de înapoiat o datorie de 24.000 de euro, fiind vorba despre o creștere de 100 de ori mai mare decât în 1995. Calculele au fost făcute de Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

Fiecare familie din România are o datorie de 24.000 de euro

În timp ce se discută zilnic despre criza din România, subiectul datoriei publice este unul destul de rar abordat, dar realitatea prezintă un tablou sumbru: „datoria publică a României a ajuns la 130 mld. de euro în noiembrie 2022”, iar banii sunt plătiți de români, din tată în fiu.

„În 1995 datoria era de 65 de euro pe cap de locuitor (echivalent – n. red.). În 2021 a ajuns la peste 6.000 de euro. Adică o familie de 2 adulţi şi 2 copii are o datorie publică astăzi de 24.000 de euro. Deci astăzi trebuie să fii conştient, ca român, că statul ţi-a pus în contul de datorii 24.000 de euro. Ai un minus fără să ai străzi, fără să ai spitale, fără să ai şcoli”, a spus Cristian Păun, pentru sursa citată.

În același timp, datele prezentate de Cristian Păun scot în evidență faptul că guvernele ultimilor 25 de ani au plătit dobânzi la datoria publică în valoare de 50 de mld. de euro în total, a mai arătat Păun. Spre exemplu, anul trecut, în 2022, guvernul Ciucă a plătit dobânzi în valoare de peste 6 mld. euro (30 mld. lei).

„Am plătit dobânzi la datoria publică din 1995 încoace echivalentul a 50 de mld. de euro, o pătrime din PIB-ul anual al României astăzi. În 2022 am ajuns să cheltuim pe dobânzi, ca procent din PIB, cât jumătate din investiţii sau cât toate cheltuielile de capital ale României. Să plăteşti pe dobânzi mai mult decât pe investiţii înseamnă faliment pe termen mediu-lung.“

Pentru a acoperi pe cât se poate de mult datoriile ajunse la un nou record, statul se împrumută tot mai mult, neavând altă soluție.

„Noi producem datorie pentru că producem deficite. Dacă ne uităm la aceste date simple, ajungem încet-încet să vedem că aceste deficite sunt produse pentru lucruri care nu contribuie la dezvoltarea României. De aceea nu se văd de multe ori creşterea PIB în buzunarele românilor, confortul sau calitatea vieţii lor, pentru că noi producem aceste deficite pentru consum.“

Cât mai este averea medie a românilor

O analiză McKinsey&Company din prima parte a anului 2022 scotea în evidență faptul că averea românilor a crescut de peste 8 ori în ultimii 20 de ani, însă și așa rămâne una dintre cele mai mici de la nivel european.

Conform studiului, valoarea averii stabilite pe cap de locuitor în România a raportat majorări în ultimele luni, însă nivelul de economisire a rămas în continuare scăzut. Sondajul realizat a evaluat atitudinile românilor față de bani, precum și obiceiurile de economisire și planificare financiară ale pieței urbane din diferite niveluri de educație și vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Citește și: Vacanță în rate pentru români în 2023. Care sunt condițiile pentru un concediu plătit în tranșe

În acest context, datele analizate reliefează faptul că între 2000 și 2020, venitul pe cap de locuitor al românilor a crescut cu 10 procente în fiecare an. Țara noastră înregistrează printre cele mai scăzute niveluri ale averii financiare personale comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Vest: 36% din PIB – aproape jumătate față de media Europei de Est, potrivit McKinsey&Company.

Studiul scoate în evidență și faptul că activele financiare pe cap de locuitor din țara noastră au o valoare medie de 5.000 de dolari, în timp ce în Ungaria valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari. Averea financiară personală se bazează pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite în cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni) și instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurări de viață și pensii pilonul 2 și 3.

„Averea netă a românilor a crescut de peste opt ori în ultimele două decenii, potrivit Băncii Naționale a României. Cetăţenii români au însă un nivel scăzut de economisire, puţine active financiare, o parte semnificativă din averea acumulată fiind blocată în active imobiliare. Printre motivele pentru care economiile românilor sunt încă la un nivel scăzut se numără atât veniturile mici, cel puțin pentru o mare parte a populației, cât și lipsa educației financiare și, în consecință, a planificării pe termen lung.”, afirmă Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company Bucharest.

Citește și: Ratele românilor vor exploda! Bruynseels: „Vor trebui sa scoată iar mai mulți bani din buzunar pentru a-si achita ratele la credite”