EXCLUSIV| Violența domestică atinge cote alarmante în România! Peste 81.397 de persoane au fost agresate în 2022. Cum reușesc brățările electronice să eradicheze acest fenomen

În România, potrivit Legii 217/2003 (*republicată*), Art. 3 „violența domestică înseamnă orice infracţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală sau cibernetică care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.”

Citește și: Statistică alarmantă cu privire la violența domestică în România! Peste 66.000 de femei au fost victimele un episod violent doar în primele 9 luni ale anului.

Din păcate, în ultimii ani, numărul cazurilor de violență domestică a înregistrat o creștere alarmantă în țara noastră. Numai în 2022, peste 46 de mii de persoane, majoritatea femei, au depus plângere la poliție, pentru că au fost lovite sau amenințate în propria casă de către partenerii lor.

Protejarea casei, obiectiv principal pentru 50% dintre români. Soluțiile de acces smart, prioritare pe termen scurt

Romanii pun preț pe protejarea casei. Un nou studiu scoate la iveală faptul că 50% spun ca nu fac economii când vine vorba de securitatea…

Carnea de miel ajunge în „rețete” inedite. Un abator românesc vrea să producă nuggets din carne de miel

Carnea de miel nu este dorită doar în perioada sărbătorilor de Paște și în rețetele clasice. Mai nou, un abator românesc, cu o tradiție de…

Însă, în ciuda numărului mare de plângeri făcute de victimele violenței domestice, doar 56 de agresori au primit în 2022, brățări speciale de monitorizare, din cele 5.000 pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a achiziționat în toamna anului trecut și le-a pus la dispoziția Poliției Române.

De asemenea, în încercarea de a reduce riscurile iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane, puse în pericol printr-un act de violență domestică autoritățile din România au emis în 2022, aproximativ 13.000 de ordine de protecție provizorii, conform Inspectoratului General al Poliției Române – Centru de Informare și Relații Publice.

Mai mult, potrivit acelorași surse, în primele 11 luni ale anului trecut, polițiștii au intervenit în 81.397 de cazuri de violență domestică.

Numărul cazurilor de violență domestică a crescut în 2023 cu 3,9%, în România

La nivel național, numărul cazurilor de violență domestică a crescut cu 3,9%, anul acesta, de la 8.390 la 8.719 de fapte. În cazul loviturilor și a violențelor, numărul faptelor a crescut de la 5.064 la 5.309, iar de amenințări de la 982 la 992 de fapte, potrivit datelor furnizate de către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).

Numai în primele două luni ale anului, polițiștii au emis 1.977 de ordine de protecție provizorii, iar 824 dintre acestea au devenit ordine de protecție de instanțele de judecată. Tot în aceeași perioadă, la nivel național, polițiștii au intervenit la 15.093 de cazuri de acest tip. Concret, autoritățile au intervenit la 7.845 de cazuri în mediul rural și la 7.248 de cazuri în mediul urban. Aceste date îngrijorătoare ne arată că violența domestică este pe picior de egalitate în ambele medii ceea ce înseamnă că România mai are foarte mult de lucru la capitolul mentalitate.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române – Centru de Informare și Relații Publice, cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o au fost

• „lovirea sau alte violențe” –  62%  (5.309 fapte),
• ,,amenințarea” – 12% (992 de fapte),
• „abandonul de familie” – 10% (858 de fapte),
• „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecție” – 7% (641 de fapte)
• „nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului” – 4% (341 de fapte), acestea împreună reprezentând 95% din totalul infracțiunilor.

Se pare că agresorii nu se manifestă doar în spațiul personal, ci și în cel public. Datele furnizate de IGPR arată că la începutul acestui an au fost comise 1.611 de fapte de violență domestică pe stradă.

De asemenea, autoritățile spun că în lunile ianuarie și februarie ale acestui an s-a înregistrat o creștere atât a numărului agresorilor (8.844), cât și al victimelor (9.094). Astfel, în primele două luni ale anului, 6.041 de femei, 1.652 de bărbați și 1.401 de minori au fost victime ale violenței domestice.

Violența domestică, un coșmar pe care zilnic îl trăiesc milioane de români

Deși au trecut 20 de ani de la adoptarea legii privind prevenirea și combaterea violenței domestice, violența împotriva femeilor, inclusiv agresiunea sexuală, violul și violența în familie, continuă să încalce drepturile fundamentale și să schimbe viețile a milioane de români.

Un exemplu din milioanele de cazuri de violență domestică în România este cel al lui Nur, un tânăr de doar 18 ani din București, care încă de la vârsta de opt ani a asistat la chinurile la care a fost supusă mama sa de către tatăl său, iar la rândul lui a ajuns la un moment dat, să fie o victimă a părintelui său.

„Prima ceartă pe care am văzut-o, să zic că a fost pe la 8 ani, au început într-o seară să se certe, în bucătărie și s-a aprins destul de tare și știm că tata s-a tăiat după ce a luat o sticlă și a aruncat-o la pământ. Și când ne-am dus să vedem ce s-a întâmplat, s-au întors amândoi și s-au oprit instant. Și după aia s-au dus în cameră, nu știu ce s-a întâmplat după (…) El nu avea o chestie cu palmele, el avea alte obiceiuri și le numea glumițe, în același timp. Aveam părul lung, lung, când eram copil.

Era prins în coadă mereu, că nu mă lăsa să mă tund, adică nici vârfurile, avea o anumită obsesie cu chestia asta. Și glumițele lui erau…efectiv, mă lua de coadă, fără motiv, când treceam pe lângă el, mă prindea și mă împingea în stânga și în dreapta. Aiurea, total aiurea. L-am întrebat de ce face asta, mi-a zis că erau niște glumițe și că nu trebuia să le iau așa, dar cum poate un copil să o ia altfel”, a declarat Nur.

Calvarul tânărului a continuat de la vârsta de 8 ani până la 15 ani, atunci când mama sa a decis să pună piciorul în prag și să divorțeze de tatăl său.

„Practic atunci a început scăparea, să zic așa, când a început procesul de divorț, imediat după ce mama l-a dat afară. În seara în care l-a dat maică-mea afară, eu eram la ziua unui prieten de pe stradă, chiar în mai. Pe la final de mai își făcea aniversarea și știu că a venit un alt prieten la mine, super fericit, și mi-a zis l-a dat maică-mea afară pe tata și m-am uitat așa și am zis, măi, nu pot să cred în sfârșit.

Pentru că s-a dus la ea, i-a zis Alexandra, călcă-mi și mie astea că plec la muncă, la 9-10 seara și ea se uitat la el și nu știu ce i-a venit, dar în sfârșit s-a trezit la realitate și a zis: Da mă la muncă? Și a luat toate hainele și i le-a aruncat pe geam. A vrut să dea în ea. Faza este că erau toate rudele din partea mamei acasă și s-au înfipt cei patru unchi în el, l-au trântit de pe pereți și l-au dat afară”, a mai spus tânărul.

Deși, inițial au crezut că au scăpat de teroarea tatălui, calvarul lui Nur și al familiei sale era abia la început. După acel episod, tânărul își amintește că tatăl său s-a reîntors la un moment dat, acasă și o amenința constant pe mama sa că dacă va divorța, îi va lua pe cei doi băieți și va pleca în străinătate, spre groaza femeii, care a acceptat să treacă din nou prin bătăi și umilințe de teama de a nu-și pierde copii.

„La un moment dat, ne bătea pe mine și pe fratele meu. Eram pe un hol, unde avem un șifonier mare și nu mai știu de ce se supărase atât de tare pe el, știu doar că voia să se ia de frate-miu și eu îl strângeam în brațe, ca să nu-l ia și a început să mă tragă de mână. Mă rog, cred că mi-a dislocat ceva la umăr sau ceva, doar că pe moment nu mi-am dat seama.

Stătea în fața mea, voia să mă tragă, i-am tras un picior în burtă și s-a lovit de perete. Inițial de dulap și după de automat în perete. Și știu că după aia s-a uitat urât, iar în cele din urmă a reușit să-l tragă și pe frate-miu și s-a dus în casă cu el și… Da.

Până la urmă s-a terminat. Știu că în ziua aia am avut din cauza stresului un atac de panică, de vreo 40 de minute, cam așa.  A venit bunica mea după aia, a încercat să-mi dea apă cu zahăr, ca să-mi revin, nu știa ce să mai facă, pentru că efectiv nu mă calmam. Și mă rog, după, atacurile astea de panică erau cam la ordinea zilei, pentru că și dimineața când mergeam cu el la școală, avea obiceiul de…  îndoctrinare, adică să ascultăm Coranul în fiecare dimineață și să îl recităm. Și dacă nu recitai sau dacă nu ai învățat Coranul, ți-o luai. Era o oră de rugăciune la care trebuia să participi vrând nevrând. 

Nu aveai cum, trebuia efectiv. Și ideologiile pe care le avea el. Știu că plângeam că nu mai voiam efectiv (…) Frate meu a pățit-o atunci când se pregătea de evaluarea națională, mergea cu el la școală și știu că frate-miu voia să învețe la geografie, pentru examen și i-a zis că trebuie să recite Coranul. Atunci fratele meu i-a zis că are de învățat pentru că dă test la prima oră. Imediat i-a luat caietul și i-a zis că dacă nu recită, îl aruncă pe pe geam și îl omoară.

Și nu mai știu, dar imediat s-a executat. Știu că ajungeam dimineața la școală, când eram în clasele 5-8, plângând, nu știam ce să fac. Și la un moment dat, am ajuns, de exemplu, la școală cu ochii vineți și diriginta și-a dat seama și m-a întrebat ce s-a întâmplat.  Și i-am zis o minciună, însă până la urmă a aflat ce și cum”, a povestit Nur.

Tânărul își amintește că a durat foarte mult timp până să scape de ororile la care au fost supuși el, mama și fratele său, iar pentru asta a fost nevoie de foarte multe dovezi pe care cele trei victime au trebuit să le strângă pentru a dovedi abuzurile la care au fost supuși ani de zile.

„După ce am adunat dovezi cu înregistrări, cu bătăi, cu urlete, cu toate chestiile pe care le-a făcea,  poze cu vânătăi, cu tot, tot, tot, tot,  certificat medical legal. Tata a fost dat afară din casă cu avocații, însă procesul a durat cam 2 ani de zile.

Am dat de un judecător foarte, foarte ok, adică știu că ne-a luat separat pe mine și pe fratele meu și ne-a întrebat cu cine vreți să stați, și am zis să amândoi cu mama. La proces el a tot încercat să o distrugă și spunea că el stă cu noi și să caute poze, însă erau poze de când aveam noi vreo 4-5 ani, el poze mai multe nu avea pentru că era plecat, ba cu o femeie, ba cu alta”, a dezvăluit Nur.

Vezi și: Poliția Română face noi achiziții de echipamente. Sindicatul Europol anunță că vor cumpăra 2.700 de brățări electronice și puști semiautomate cu lunetă

Drama prin care au trecut a lăsat urme adânci în sufletele celor trei victime ale celui care le-a fost tată și soț și care trebuia să îi protejeze. La scurt timp după pronunțarea divorțului Nur, fratele și mama sa au apelat la ajutorul psihologilor pentru a depăși traumele, însă tânărul spune că pentru el este prea târziu.

„Am apelat la psihologi, însă nu am găsit pe cineva care să mă ajute pentru că pur și simplu nu a fost pe genul meu. Știu că, la un moment dat, chiar după ce am încercat să găsesc o cale ca să nu rămân cu traume sau ceva, deși era puțin prea târziu, am văzut că nu suport, efectiv.  Frate-miu știu că s-a dus și el la terapie și vrea și acum să facă terapie, dar mai mult pe fond de dezvoltare personală, să fie mai liniștit, mama a făcut și ea terapie și acum este mai ok, e pe antidepresive și toate nebuniile”, a conchis Nur.

Cum sunt ajutate victimele violenței domestice să treacă peste traumele și abuzurile la care au fost supuse

Pentru a înțelege și mai bine cazurile de violență domestică prin care trec mii de femei, dar și copii, care nu au nicio vină, am stat de vorbă cu un asistent social practicant la Asociația Casa Ioana. Organizația este o fundație non-guvernamentală care se ocupă de mai bine de 25 de ani cu reintegrarea familiilor orfane fără adăpost și ajută femeile care au trecut prin aceste experiențe teribile.

Asistentul social s-a ocupat de-a lungul anilor de aproximativ 70 de victime, care ulterior au venit și au plecat înapoi, crezând într-o schimbare a agresorului.

„Provenind de la rândul lor din familii, unde a existat violență domestică și practica asta, au văzut și le se pare cumva o normalitate, n-au nici sprijinul familiei și atunci, pentru că au fost victime și chiar una dintre victime mi-a spus, și cu asta am rămas, că mama mi-a zis că dacă pe ea a bătut-o și ea n-a murit, nici eu nu o să o mor. Văzând lucrul ăsta, am realizat cât de gravă este problema și normalitatea din care ele vedeau chestia asta”, a dezvăluit asistentul social.

Victimele ajung la asociație prin intermediul poliției, prin Direcțiile Generale de Asistență Socială sau prin internet. Acestea ajung în centrele de ajutor în stare deplorabilă și cu afecțiuni grave.

„Cel mai greu caz, cred că a fost probabil primul meu caz, al unei doamne care trăia de 25 de ani în abuz.  Ne-a contactat, a venit la noi prin spitalul la care a fost internat băiatul ei, pentru că medicii de acolo au sesizat urme de violență pe ea, nu pe băiat, și ne-au sunat pe noi, ea fiind destul de incoerentă în vorbire, datorită abuzului care a avut loc, se internase cu băiatul pentru o problemă medicală a băiatului și de acolo a venit direct la noi, la asociație. A stat undeva la patru luni de zile, timp în care a mers la consilier psihologic, a făcut consiliere juridică.

A fost destul de greu, pentru că de multe ori eu credeam că o să se reîntoarcă. Însă am dezvoltat o relație foarte frumoasă cu ea, a colaborat foarte bine cu noi, domnul o tot căuta, o tot contacta. Ea a mai făcut greșeala să-i dea adresa la alte asociații la care a fost. Am încercat să-i explic că trebuie să schimbe numărul de telefon, că nu trebuie să zică nimănui unde se află.”, a povestit asistentul social.

Asistentul social subliniază că majoritatea femeilor nu știu de existența ordinului de protecție, mai ales de brățările electronice.

Monitorizarea agresorilor prin brățări electronice

În timp ce la nivel mondial, autoritățile folosesc de foarte mulți ani dispozitive electronice de supraveghere a celor inculpați sau condamnați pentru acte de violență domestică, în România monitorizarea agresorilor prin astfel de sisteme se află abia în prima etapă a unui proiect pilot ce a fost implementat pe 1 octombrie 2022 și care se va aplica etapizat în trei etape după cum urmează:

• prima etapă e în perioada 2022 – 2023: la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea;
• a doua etapă e în anul 2024: la nivelul județelor de la punctul anterior, la care se adaugă județelele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
• a treia etapă e în anul 2025: la nivelul județelor de la ambele puncte de mai sus, la care se adaugă județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

Dispozitivul pentru monitorizarea electronică este destinat atât agresorilor, cât și victimelor, pentru ca autoritățile să acționeze cât mai repede în cazul în care agresorul se află prin preajma victimei.

Monitorizarea se realizează automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Conform reprezentanților IGPR, identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de polițistul de supraveghere care creează semnalarea.

„În perioada ianuarie – februarie 2023, la nivelul D.G.P.M.B. și al inspectoratelor de poliție județene Iași, Mureș și Vrancea, unități care au intrat în etapa I a Proiectului Pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 588 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 405 ordine de protecție provizorii și 183 de ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești)”, au transmis reprezentanții IGPR.

Autoritățile spun că au apelat la măsura „obligării agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, punând-o în aplicare în 73 de situații, reprezentând 12,4% din totalul ordinelor de protecție provizorii emise și ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești.

Însă, 339 dintre situații victima a refuzat monitorizarea electronică în cadrul măsurilor dispuse prin ordinul de protecție provizoriu, reprezentând 57,6% dintre ordinele de protecție provizorii emise.

În ceea ce privește infracțiunile constatate, în București și județele Iași, Mureș și Vrancea, au fost înregistrate 71 de infracțiuni, dintre care 6 de distrugere, 57 pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a ordinului de protecție și 8 pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a ordinului de protecție provizoriu, potrivit Inspectoratului General al Poliției Române.

Alte articole: Gabriela Firea: „Violența domestică este intolerabilă, iar victimele trebuie protejate!” Doar în primele 6 luni ale acestui an au existat 33.000 de victime