Raport CSAT: Spionii ruși au încercat să se infiltreze printre refugiații ucraineni. Atacuri cibernetice și spionajul, pe lista amenințărilor în 2023

După cum arată raportul de activitate al CSAT pe 2023, războiul din Ucraina aduce o serie de riscuri semnificative la securitatea națională, majoritatea fiind asociate cu Rusia. Printre acestea se numără creșterea numărului incidentelor militare, atacurile cibernetice ale rușilor și posibilitatea infiltrării serviciilor Kremlinului în comunitatea refugiaților ucraineni, arată Euractiv.

Raportul CSAT arată că serviciile de informații cu intenții ostile României au avut, printre alte obiective, și pe cel de subminare, folosindu-se în acest sens de dezinformare şi propagandă, a încrederii românilor în Armată şi aliații din NATO.

„Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”, arată raportul CSAT.

 

Te-ar putea interesa și: Cum se pregătește România după 2 ani de război în Ucraina. CSAT, noi „măsuri de întărire” a Armatei Române

CSAT: Rusia, principala amenințare la adresa României

Documentul pe care Klaus Iohannis l-a trimis Parlamentului  arată că războiul din Ucraina reprezintă un risc major de securitate pentru țara noastră. Conform CSAT, țara noastră este amenințată prin:

creşterea numărului incidentelor militare,

atacurile cibernetice de sorginte rusă:

posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni;

exportul ameninţărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina;

posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităţilor autohtone de producţie de tehnică şi echipamente.

Raportul CSAT spune că vecinii de peste Prut au nevoie de „menţinerea continuităţii unei guvernări pro-europene” și după 2025, pentru „asigurarea ireversibilităţii traseului occidental al Republicii Moldova”.

„Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple”, se mai arată în raportul CSAT.

Raportul CSAT subliniază de asemenea că acțiunile întreprinse de Kremlin în vara anului 2023, în contextul renunțării la acordu privind tranzitul de cereale, au adus conflictul la granița României și NATO. Documentul face trimitere la atacurile cu drone rusești asupra porturilor dunărene din Ucraina. În plus, Rusia, cu sprijin semnificativ din partea Iranului și a Coreei de Nord, și-a reafirmat inițiativa și a început anul 2024 cu o mișcare ofensivă pe fronturile din Ucraina.

Citește și: Ultima oră! România va deschide un centru de instruire a piloților ucraineni pe F-16. Decizia CSAT