Ultimele detalii despre podul suspendat peste Dunăre care va fi inaugurat pe 7 iulie. Ce durată de viața va avea cea mai mare investiție din ultimii 34 de ani

Irinel Ionel Scrioşteanu, Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, a oferit o serie de informații noi cu privire la podul suspendat de pe Dunăre. Acesta urmează să fie inaugurat în data de 7 iulie și cetățenii vor putea să circule pe el începând cu ora 13:00.

Citește și: Se redeschide circulația pe Podul de la Fetești de pe A2. Toți șoferii trebuie să știe asta: ce se întâmplă cu taxa de pod

„Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre – Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi – Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră”, a scris Irinel Ionel Scrioşteanu pe contul său de Facebook, cu precizarea că ”nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani”, a informat acesta.

Scrioșteanu a mai detaliat și volumul de lucrări realizate pentru acest pod peste Dunăre, dar și alte detalii despre obiectivul de investiții, dat fiind că este cel mai mare din România din 1989 până în prezent.

„Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi;

pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori”, mai arată Scrioşteanu.

În total, drumurile au o lungime de 23,413 km. Acesta cuprinde două secțiuni, dar și podul. Este vorba despre drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.

„Drumul principal Brăila – Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin”, potrivit lui Scrioşteanu.

Ce durată de viață va avea Podul peste Dunăre

Printre alte lucrări prevăzute în contractul semnat pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre se numără: 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, 9 noduri rutiere şi sensuri giratorii, 1 Centru de întreţinere şi coordonare, 1 staţie de taxare.

„Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor.

Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată,

tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp”, spune Scrioşteanu.

Alte articole: Amenințări puternice de la Putin pentru România! Rușii vor să arunce în aer podul Galați-Giurgiulești, punând capăt regimului de la Kiev