Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, și-a întrerupt brusc vizita oficială la Chișinău, după incidentul grav de securitate produs în municipiul Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe și a explodat, provocând un incendiu și rănirea unor civili. Decizia a fost luată în contextul escaladării situației de securitate și al convocării de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la care premierul nu a putut participa fizic, potrivit Antena 3 CNN.
Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan, după drona prăbușită pe blocul din Galați: „Este o nouă violare a spațiului aerian al României”
Bolojan a ajuns la Chișinău în noaptea precedentă, folosind o cursă obișnuită, însă vineri dimineață a solicitat Ministerului Apărării trimiterea unui avion militar de tip Spartan pentru a reveni de urgență în țară. Potrivit informațiilor oficiale, el nu a putut participa la ședința CSAT programată la ora 11:00 din cauza problemelor de securitate legate de comunicațiile audio și video din Republica Moldova, care nu permiteau o conexiune sigură cu instituțiile de apărare din România. În aceste condiții, premierul a delegat reprezentarea sa în cadrul CSAT ministrului Apărării.
Chiar dacă și-a scurtat vizita, premierul a mai participat la câteva evenimente oficiale la Chișinău, inclusiv o întâlnire cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și o deplasare într-o suburbie a capitalei, după care a fost programată întoarcerea sa în România.
În paralel, autoritățile au anunțat că avionul militar Spartan urma să decoleze de la București pentru a-l aduce înapoi pe premier. Decizia de întoarcere rapidă a fost justificată de necesitatea coordonării directe a măsurilor de securitate la nivel național, în contextul incidentului de la Galați și al riscurilor generate de războiul din Ucraina asupra spațiului aerian românesc.
În declarațiile sale, Ilie Bolojan a prezentat principalele direcții de acțiune adoptate de Guvern după incident. Acesta a afirmat că România va intensifica demersurile diplomatice și militare pentru a răspunde încălcării spațiului aerian și pentru a preveni incidente similare în viitor. În plan diplomatic, Ministerul Afacerilor Externe a fost mandatat să propună măsuri și eventuale sancțiuni privind activitatea diplomaților ruși de la București, care urmează să fie discutate în cadrul CSAT.
Pe componenta de apărare, premierul a cerut Ministerului Apărării Naționale să accelereze solicitările către aliații NATO pentru transferul de tehnologii și echipamente militare moderne, în special sisteme antiaeriene și radare capabile să detecteze ținte la joasă altitudine. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru consolidarea apărării Flancului Estic, în contextul în care dronele utilizate în războiul din Ucraina au devenit o amenințare directă pentru securitatea României.
De asemenea, Bolojan a subliniat importanța programului european SAFE, prin care România urmează să își modernizeze complet capacitățile de apărare în următorii ani, cu investiții estimate la aproximativ 10 miliarde de euro până în 2030. El a menționat că acest program este esențial pentru dotarea Armatei Române cu echipamente moderne și pentru adaptarea la noile tipuri de război, inclusiv cel bazat pe drone și atacuri aeriene rapide.
Premierul a criticat și întârzierile din domeniul apărării, pe care le-a pus parțial pe seama contestațiilor și blocajelor legislative, inclusiv în privința cadrului legal privind intervenția împotriva dronelor în timp de pace. El a susținut că aceste întârzieri au afectat ritmul de modernizare al armatei și capacitatea de reacție în situații de criză.