Turcia intensifică măsurile de securitate înaintea summitului NATO

Organizațiile pentru apărarea libertății presei acuză guvernul președintelui Recep Tayyip Erdoğan că folosește summitul drept pretext pentru intensificarea represiunii asupra societății civile.

Cu câteva zile înaintea summitului NATO de la Ankara, autoritățile din Turcia au adoptat o serie de măsuri excepționale de securitate care au atras critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și libertatea presei.

Marți, poliția turcă a reținut 225 de persoane, inclusiv universitari, profesori și activiști, sub suspiciunea că ar avea legături cu organizații militante, inclusiv gruparea Statul Islamic. Printre cei reținuți se află și un activist de mediu în vârstă de 79 de ani.

Totodată, autoritățile din Ankara au interzis, începând de duminică, adunările publice, conferințele de presă, examenele și afișajul public în capitală. Pentru asigurarea securității summitului au fost mobilizați aproximativ 40.000 de polițiști.

În paralel, mai mulți jurnaliști independenți din Turcia au anunțat că le-a fost refuzată acreditarea pentru summitul NATO din 7-8 iulie, fără explicații oficiale.

Potrivit lui Uraz Kaspar, jurnalist și membru al comitetului național al International Press Institute (IPI), „zeci” de reporteri au primit refuzuri, inclusiv reprezentanți ai unor publicații critice la adresa președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat că Alianța se bazează pe evaluările statului gazdă în procesul de acreditare a jurnaliștilor și că este în contact cu autoritățile turce pe această temă. Ea a subliniat că pentru NATO este important ca reprezentanții mass-media să poată participa fizic la evenimentele majore organizate de Alianță.

Organizațiile pentru libertatea presei susțin însă că NATO are responsabilitatea de a garanta standarde proprii privind accesul presei la reuniunile internaționale. International Press Institute, împreună cu alte 14 organizații de profil, a transmis vineri o scrisoare secretarului general al NATO, Mark Rutte, solicitând reanalizarea deciziilor privind acreditările.

Ișın Eliçin, jurnalistă a postului independent Halk TV, căreia i-a fost respinsă cererea de acreditare, a afirmat că excluderea nejustificată a jurnaliștilor afectează libertatea presei și limitează dreptul publicului de a primi informații independente despre activitatea NATO.

Critici au venit și din partea Human Rights Watch. Ben Ward, director adjunct al diviziei Europa a organizației, a declarat că oficialii NATO ar trebui să transmită clar că o alianță întemeiată pe valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului nu poate valida abordarea represivă adoptată de autoritățile turce înaintea summitului.

Potrivit unor diplomați NATO citați sub protecția anonimatului, Alianța urmărește îndeaproape evoluțiile din Turcia și poartă discuții cu autoritățile de la Ankara privind lista acreditărilor. Un diplomat a afirmat că summitul „nu ar trebui folosit ca pretext pentru o campanie de represiune”.

Eurodeputatul spaniol Nacho Sánchez Amor, raportorul Parlamentului European pentru Turcia, a criticat la rândul său măsurile adoptate de Ankara, afirmând că organizarea summitului de către un regim autoritar a fost însoțită de refuzuri arbitrare ale acreditărilor de presă și de reținerea a peste 200 de persoane în cadrul unei operațiuni prezentate drept preventivă.

Guvernul turc nu a răspuns solicitărilor de comentarii formulate de publicația Politico.

Potrivit clasamentului mondial al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere, Turcia ocupă locul 163 din 180 de state, cea mai slabă poziție dintre toate cele 32 de state membre NATO.

De asemenea, țara înregistrează al treilea cel mai mare număr de jurnaliști încarcerați din Europa, după Azerbaidjan și Rusia.

Citește și: Erdogan amenință Israelul cu intervenția: Tensiunile dintre Ankara și Ierusalim escaladează